Sicriul lui Grigore Alexandru Ghyka la Cotroceni

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Sicriul lui Grigore Alexandru Ghyka, ultimul domn al Moldovei, a fost depus la Palatul Cotroceni pe 9 noiembrie 2025. Ceremonia, sub patronajul președintelui Nicușor Dan, marchează un gest de restituire morală și reînvie contribuțiile istorice ale domnitorului pentru modernizarea României.

EN

Brief

The remains of Grigore Alexandru Ghyka, the last ruler of Moldova, were laid to rest at Cotroceni Palace on November 9, 2025. The ceremony, hosted by President Nicușor Dan, symbolizes a moral restitution and highlights Ghyka's historical contributions to Romania's modernization.

Sicriul lui Grigore Alexandru Ghyka la Cotroceni
Sursa foto: gandul.ro

Ceremonie de repatriere

Sicriul cu rămășițele pământești ale lui Grigore Alexandru Ghyka, ultimul domn al Moldovei, a fost depus duminică, 9 noiembrie 2025, în Sala Unirii de la Palatul Cotroceni. Această acțiune a fost inițiată de președintele Nicușor Dan, ca un omagiu adus memoriei domnitorului. Rămășițele domnitorului au fost deshumate vineri din cimitirul localității franceze Le-Mée-sur-Seine și aduse în țară, urmând să fie înhumate la Iași. Potrivit Administrației Prezidențiale, parcursul istoric al României a fost influențat de personalități remarcabile care au contribuit la modernizarea instituțiilor, iar Ghyka este considerat una dintre aceste figuri emblematice. "Grigore Alexandru Ghyka a pus binele comun mai presus de interesele proprii", a declarat un reprezentant al președinției, subliniind reformele esențiale implementate în timpul domniei sale, inclusiv dezrobirea romilor și abolirea cenzurii.

Ceremonia de repatriere a rămășițelor pământești a fost un moment solemn, marcat de prezența descendenților domnitorului Ghyka, a ambasadorului României în Franța, Ioana Bivolaru, și a înalților oficiali din cadrul Jandarmeriei Franceze și Române. Aceste onoruri militare au fost acordate în semn de respect pentru contribuțiile lui Ghyka la dezvoltarea societății românești. În timpul domniei sale, au fost adoptate măsuri importante, inclusiv înființarea Jandarmeriei Române, inspirată după modelul francez, și crearea primei maternități publice din țară, Institutul Gregorian.

Repatrierea rămășițelor domnitorului Ghyka este considerată un gest de restituire morală din partea statului român, simbolizând o reconectare a istoriei cu prezentul. "România își reunește astfel simbolic istoria cu prezentul, aducând acasă un domnitor vizionar, care a trăit și a acționat pentru modernizarea societății în numele libertății, al dreptății și al demnității naționale", a subliniat un oficial al Administrației Prezidențiale.

Ceremonia va include o alocuțiune a președintelui Nicușor Dan, care va vorbi despre importanța moștenirii culturale și istorice lăsate de Ghyka. Aceasta va avea loc în contextul sărbătoririi Sfinților Arhangheli, ocrotitorii spirituali ai Jandarmeriei Române, la care au participat, de asemenea, oficiali din Ministerul Culturii.

Vizitatorii care doresc să participe la ceremonia de la Palatul Cotroceni sunt așteptați între orele 10:00 și 20:00, având nevoie de un document de identitate pentru acces. Accesul se va face prin Poarta Leu Pietonal, iar vizitatorii sunt rugați să respecte reglementările de securitate, inclusiv limitările privind introducerea de flori sau lumânări în interiorul Palatului. Acestea pot fi depuse doar în pridvorul Bisericii Cotroceni.

Acest eveniment nu doar că onorează memoria unui lider istoric, dar și reînvie discuții despre reformele sociale și politice care au avut loc în timpul domniei lui Ghyka. Experții în istorie și politică consideră că astfel de ceremonii sunt esențiale pentru educația și conștientizarea tinerelor generații despre importanța istoriei naționale și a valorilor pe care aceasta le promovează.

În concluzie, repatrierea rămășițelor lui Grigore Alexandru Ghyka este un pas important în aprecierea și recunoașterea contribuțiilor istorice ale acestuia, iar ceremonia de la Palatul Cotroceni va sublinia legătura dintre trecut și prezent în contextul valorilor naționale.

Aceasta reînvie, de asemenea, discuțiile despre modernizarea României și despre cum moștenirea culturală a influențat dezvoltarea societății contemporane.