Zeci de mii de oameni protestează
Proteste masive reprezintă subiectul principal al acestui articol. Guvernul prim-ministrului Luís Montenegro a aprobat în septembrie 2025 un proiect de lege pentru modificarea Codului Muncii, afirmând că acesta are ca scop creșterea competitivității. Conform declarațiilor oficiale, modificările legislative propuse vizează flexibilizarea pieței muncii, un obiectiv pe care guvernul îl consideră esențial pentru dezvoltarea economică a Portugaliei, una dintre cele mai sărace țări din Europa de Vest. "Aceste măsuri sunt necesare pentru a îmbunătăți flexibilitatea locurilor de muncă și a crește productivitatea", a declarat un purtător de cuvânt al guvernului.
Astfel, guvernul de centru-dreapta dorește să facă mai ușoare concedierea angajaților și externalizarea muncii către alte companii, limitând în același timp anumite tipuri de concedii speciale. Printre măsurile contestate se numără și reducerea concediului pentru femeile care suferă avorturi spontane. Proiectul de lege va fi probabil adoptat în parlament cu sprijinul partidului de extremă dreapta Chega, ceea ce a stârnit îngrijorare în rândul sindicatelor și al activiștilor pentru drepturile muncii.
Șeful celui mai mare sindicat din Portugalia, CGTP, a calificat schimbările legislative preconizate drept „unul dintre cele mai mari atacuri la adresa angajaților” din țară. CGTP a anunțat recent o grevă generală pe 11 decembrie, în semn de protest față de aceste măsuri. "Ne opunem ferm acestor reforme care favorizează marile companii, în timp ce lucrătorii cu salarii mici se confruntă cu o creștere a costurilor de trai", a declarat liderul sindicatului.
La protestul din Lisabona, organizat de CGTP, s-au adunat aproximativ 100.000 de persoane, conform estimărilor sindicatului, iar agențiile de presă precum Reuters și Associated Press au confirmat participarea a zeci de mii de oameni. În ciuda numărului mare de participanți, nu au fost disponibile estimări oficiale din partea poliției cu privire la numărul exact al protestatarilor.
Vorbind la protest, Miriam Alves, în vârstă de 31 de ani, angajată la o companie de dispozitive medicale, a declarat pentru Reuters că reformele sunt „în mod clar un pas înapoi în ceea ce privește condițiile de muncă și ar putea duce la o lipsă totală a siguranței locului de muncă”. Aceasta a subliniat că schimbările legislative ar putea afecta în mod direct bunăstarea angajaților și stabilitatea locurilor de muncă.
Madalena Pena, în vârstă de 34 de ani, tehnician de arhivă, a exprimat nemulțumirea față de modul în care guvernul revizuiește drepturile angajaților. „Este un proces nedrept, subtil și viclean, fără să fi spus nimic înainte de alegerile din luna mai”, a declarat ea. Aceasta a adăugat că angajații se simt trădați și neprotejați în fața acestor modificări legislative.
Protestatarii au cerut, de asemenea, salarii mai mari, având în vedere că datele oficiale arată că peste 50% dintre angajați au câștigat mai puțin de 1.000 de euro pe lună în 2024. Salariul minim în Portugalia este de 870 de euro, unul dintre cele mai mici din Uniunea Europeană, ceea ce a determinat mulți lucrători să ceară o revizuire a politicilor salariale.
Această situație a generat un sentiment de nemulțumire generalizată în rândul populației, iar efectele acestor măsuri legislative ar putea avea un impact semnificativ asupra economiei locale și a calității vieții angajaților. În timp ce guvernul susține că reformele sunt esențiale pentru creșterea competitivității, criticii afirmă că acestea vor exacerba inegalitățile sociale și vor afecta negativ condițiile de muncă.
Pe fondul acestor tensiuni, rămâne de văzut cum va reacționa parlamentul la presiunile din partea sindicatelor și a societății civile. Adopția proiectului de lege ar putea genera un val de nemulțumire și proteste suplimentare, având în vedere că mulți angajați se simt deja vulnerabili în fața schimbărilor economice și legislative recente.
Guvernul va trebui să abordeze aceste preocupări pentru a evita escaladarea conflictului social și pentru a restabili încrederea cetățenilor în instituțiile statului.