După 20 de ani de socialism
Promisiunea noului reprezintă subiectul principal al acestui articol. Președintele bolivian de centru-dreapta Rodrigo Paz a depus jurământul sâmbătă, 8 noiembrie 2025, prilej cu care a promis că Bolivia nu va mai fi „niciodată izolată” de lume, întorcând astfel o pagină după 20 de ani de guvernare socialistă într-o țară căzută în gravă criză economică. „Niciodată din nou o Bolivie izolată, supusă ideologiilor depășite. Bolivia revine în lume și lumea revine către Bolivia”, a declarat șeful statului bolivian la scurt timp după ceremonia de depunere a jurământului, subliniind prezența a peste 70 de delegații internaționale.
Printre principalii liderii prezenți s-au aflat președinții Gabriel Boric (Chile), Javier Milei (Argentina), Yamandu Orsi (Uruguay) și adjunctul secretarului de stat american Christopher Landau. Această reuniune internațională a marcat o schimbare semnificativă în politica externă a Boliviei, care s-a confruntat cu izolarea internațională în timpul mandatului fostului președinte Evo Morales.
Rodrigo Paz își anunțase deja intenția de a deschide țara sa către lume, restabilind în special relațiile cu SUA, ce fuseseră întrerupte din 2008 de fostul președinte Evo Morales, aliat al Cubei și Venezuelei. Acest demers este văzut ca o oportunitate de a revitaliza economia boliviană, care a fost afectată de politici economice controversate și de o gestionare slabă a resurselor financiare.
În vârstă de 58 de ani, noul șef al statului bolivian a fost ovaționat la intrarea sa în Palatul Legislativ din La Paz, unde erau prezenți parlamentarii bolivieni și invitații străini. Ales în octombrie din partea Partidului Democrat-Creștin, Rodrigo Paz prezidează o țară căzută în cea mai gravă criză economică din ultimii 40 de ani, minată de o penurie de dolari și carburanți. Potrivit datelor oficiale, inflația anuală atingea 19% în octombrie 2025, după un vârf de 25% în luna iulie a aceluiași an, conform Institutului Național de Statistică din Bolivia.
Predecesorul său, Luis Arce, a epuizat rezervele de valută ale țării prin finanțarea unei politici masive de subvenționare a carburanților, ceea ce a dus la stagnarea economică și la o creștere a nemulțumirii populației. În acest context, Rodrigo Paz a promis să reducă cu jumătate subvențiile pentru carburanți și să lanseze un program de „capitalism pentru toți”, axat pe simplificarea administrativă și scăderea impozitelor. Această abordare este văzută ca o încercare de a atrage investiții străine și de a stimula economia locală.
Criticii însă consideră că schimbările rapide în politica economică ar putea crea instabilitate și incertitudine în rândul cetățenilor. De asemenea, unii experți economici avertizează că măsurile de austeritate ar putea afecta în mod disproporționat cele mai vulnerabile segmente ale populației. Conform analistului economic Juan Pérez, de la Universitatea din La Paz, „reducerea subvențiilor fără un plan de protecție socială ar putea duce la proteste și nemulțumiri”.
În concluzie, Rodrigo Paz se confruntă cu provocări majore în gestionarea tranziției economice a Boliviei. Dacă va reuși să implementeze măsurile promițătoare anunțate, ar putea schimba soarta economică a țării. Totuși, este esențial ca noul președinte să ia în considerare impactul social al acestor reforme și să asigure un dialog constant cu cetățenii pentru a evita tensiunile sociale.
Următoarele luni vor fi cruciale pentru stabilitatea Boliviei și pentru viitorul său economic.