Analiza acordului Ungariei cu SUA
La 9 noiembrie 2025, premierul ungar Viktor Orban a obținut o scutire temporară de la sancțiunile americane asupra importurilor de petrol și gaze rusești, conform unui raport BBC. Această decizie a fost luată cu doar cinci luni înainte de alegerile din aprilie, când Orban se confruntă cu provocări politice semnificative. "Această scutire este esențială pentru a menține costurile energiei la un nivel suportabil pentru gospodăriile ungare", a declarat Orban în timpul vizitei sale la Washington.
Scutirea de sancțiuni oferită de SUA este limitată la un an, însă ministrul de externe al Ungariei, Péter Szijjártó, a afirmat că aceasta ar putea fi extinsă. Această situație generează multe întrebări, în special în contextul cerințelor Comisiei Europene, care impune statelor membre să reducă importurile de energie din Rusia până la sfârșitul anului 2027. În această lumină, lipsa unui angajament clar din partea lui Orban de a respecta aceste cerințe este îngrijorătoare.
În contextul reglementărilor europene, compania energetică MOL a realizat modernizări semnificative ale rafinăriilor sale pentru a putea procesa țițeiul Brent. În plus, MOL a anunțat că 80% din necesarul de petrol al Ungariei ar putea fi asigurat prin conducta Adria din Croația, deși acest lucru vine cu costuri și riscuri suplimentare. Această evoluție contrazice argumentul lui Orban că Ungaria nu are alternative viabile la petrolul rusesc.
În perioada 2022-2024, Ungaria și Slovacia au plătit Rusiei aproximativ 13 miliarde de dolari pentru petrol. Orban a menționat, de asemenea, că scutirea de sancțiuni va preveni o creștere semnificativă a facturilor la utilități, care ar putea să se tripleze în timpul iernii. Limitarea acestor costuri a fost un factor crucial în menținerea popularității sale.
În ceea ce privește gazele naturale, Ungaria va putea continua să importe gaze rusești prin conducta Turkstream și să plătească în valută forte, beneficiind de o lacună legislativă. De asemenea, Orban a convenit să achiziționeze gaz lichefiat din SUA, în valoare de 600 de milioane de dolari.
O altă componentă importantă a acordului se referă la energia nucleară. Ungaria va cumpăra bare de combustibil nuclear din SUA pentru centrala Paks 1, la un cost de 114 milioane de dolari, pe lângă contractele existente cu Rosatom din Rusia și Framatome din Franța. Aceasta ar putea facilita și reluarea proiectului Paks 2, care a fost întârziat de probleme tehnice și de licențiere.
În plus, Ungaria a convenit să achiziționeze tehnologie americană pentru a extinde stocarea combustibilului nuclear uzat, cu o sumă estimată între 100 și 200 de milioane de dolari. O parte semnificativă a acordului este angajamentul de a achiziționa până la 10 reactoare nucleare modulare mici din SUA, pentru care Ungaria ar putea plăti între 10 și 20 de miliarde de dolari. Aceste reactoare ar putea ajuta la alimentarea fabricilor de baterii chinezești construite în țară.
Se discută și un acord de swap valutar, similar cu cel recent între SUA și Argentina, care ar permite băncilor centrale din SUA și Ungaria să schimbe valute. Aceasta ar putea oferi o securitate financiară suplimentară Ungariei în cazul unei crize.
Pe scurt, Ungaria a obținut scutiri temporare de la sancțiunile americane asupra petrolului și gazelor rusești în schimbul angajamentului de a achiziționa produse energetice și tehnologice din SUA. Totuși, nu a reușit să reintroducă sistemul de renunțare la vize pentru cetățenii ungari, ceea ce afectează comerțul reciproc. Criticii susțin că această dependență energetică de SUA nu reprezintă o soluție pe termen lung, în timp ce guvernul Orban afirmă că diversificarea surselor de aprovizionare este o prioritate.
Este clar că, în ciuda victoriilor pe hârtie, provocările rămân semnificative pentru Ungaria în contextul geopolitic actual, iar viitorul relațiilor sale cu SUA și Rusia va necesita o gestionare atentă din partea guvernului Orban.