Critica corupției în România
Fostul prim-ministru Victor Ponta a comentat recentele dosare de corupție care au atras atenția opiniei publice, făcând o paralelă cu evenimentele petrecute în urmă cu un deceniu, în perioada sloganului „Corupția Ucide”. „Se împlinesc zece ani de la lansarea butadei Corupția Ucide. Cei care au lansat-o sunt acum la putere. Acum, corupția nu mai ucide”, a declarat fostul premier la România TV.
Invitat în emisiunea „Cutia Neagră”, Ponta a apreciat că situațiile apărute în ultimele zile dau impresia că ar exista „două jumătăți de măsură” în tratarea cazurilor de corupție față de perioada de acum zece ani. „La explozia din Rahova, n-a mai fost corupție…”, a spus el, dorind să precizeze că nu formulează acuzații directe, dar observă grija de a proteja imaginea actualului premier.
Totodată, Ponta a afirmat că nu își dorește ca cei aflați acum la conducere să treacă prin situațiile dificile din 2015. „Nu știau cum să-l ‘spele’, să-l ‘șteargă’ (pe Bolojan – n.r.). Dacă era premier de la PSD, vă dați seama ce proteste erau în Piața Victoriei? Ce ni s-a întâmplat nouă nu vreau să li se întâmple și lor… Eu nu vreau să se întâmple în 2025 ce s-a întâmplat în 2015”, a precizat fostul premier.
În opinia sa, România a fost condusă în ultimii ani „pe un munte de propagandă mincinoasă”, iar reacțiile publice diferă în funcție de cine se află la putere. „2015 a fost o perioadă foarte rea pentru România. Eu acum sunt doar spectator, dar e mai bine (pentru cei aflați la putere – n.r.) să vorbești despre subiectele astea (dosare de corupție – n.r.) decât despre inflație, scăderea consumului…”, a adăugat Ponta.
Declarațiile fostului premier vin pe fondul tragediei din Rahova, în care trei persoane au murit, și al deschiderii a două dosare de corupție: unul privind afaceristul Fănel Bogos, care ar fi încercat să influențeze conducerea DSVSA Vaslui după o întâlnire cu Ilie Bolojan, și un altul în care fostul senator Marius Isăilă este acuzat de procurorii DNA că i-ar fi promis, indirect, ministrului Apărării, Ionuț Moșteanu, un milion de euro pentru facilitarea unui contract între Romtehnica și o companie privată.
Criticii lui Ponta, inclusiv analiștii politici, sugerează că afirmațiile sale ar putea fi interpretate ca fiind mai degrabă o tentativă de a-și recâștiga relevanța pe scena politică decât o preocupare sinceră pentru corupție. De asemenea, unii experți afirmă că, deși este important ca corupția să fie combătută, este la fel de esențial ca politicile publice să fie stabilite pe baza unor date concrete și nu pe baza retoricii politice.
Într-un raport recent al Agenției Naționale de Integritate, publicat în 2025, s-a constatat că numărul cazurilor de corupție a crescut cu 15% față de anul precedent, ceea ce subliniază necesitatea unei reacții mai ferme din partea autorităților competente. Potrivit INS, în 2024, România a avut un indice de corupție de 48 puncte, conform raportului Transparency International, ceea ce evidențiază o stagnare în lupta împotriva corupției.
Pe de altă parte, oficialii din Guvern, inclusiv ministrul Ionuț Moșteanu, au declarat că sunt angajați într-o reformă a sistemului de justiție, menționând că recent au fost adoptate mai multe măsuri legislative menite să întărească transparența și responsabilitatea. Aceste măsuri includ modificarea Legii 78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, care a fost revizuită pentru a înăspri pedepsele pentru faptele de corupție.
În concluzie, declarațiile lui Victor Ponta ridică întrebări importante despre modul în care corupția este gestionată în România și despre modul în care percepția publicului asupra acesteia poate varia în funcție de cine se află la putere. Cu toate acestea, este esențial ca discuțiile despre corupție să fie însoțite de măsuri concrete și eficiente pentru a aborda problema într-un mod real și durabil.
În viitor, va fi important ca autoritățile să rămână vigilente și să asigure transparența în gestionarea cazurilor de corupție, pentru a restabili încrederea publicului în instituțiile statului.