România atrage mai puțini turiști străini decât în comunism

În 1980, România primea peste 3,4 milioane de turiști străini. Astăzi, după mai bine de trei decenii de democrație și integrare europeană, numărul abia depășește 2 milioane. Potrivit unui raport al Institutului Național de Statistică (INS), acest declin dramatic plasează România în urma multor țări vecine în ceea ce privește atragerea turiștilor. De exemplu, Albania atrage acum de aproape 6 ori mai mulți turiști decât România, în timp ce Ungaria, cu o populație mai mică, primește de 6 ori mai mulți vizitatori, iar Bulgaria ne depășește de 3 ori. „Turismul nu poate crește singur. Lumea nu vine în România doar pentru că avem munți, deltă și mănăstiri. Trebuie să ne dorim să fim pe hartă și să muncim pentru asta”, subliniază Alin Burcea, președintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT).

ANAT a subliniat lipsa unei strategii coerente și consecvente în domeniul turismului după 1989. Alin Burcea a declarat într-un comunicat citat de Economica: „Este, probabil, singurul indicator macroeconomic în care România stă mai rău decât înainte de 1989. Şi singurul domeniu unde nu există nicio strategie coerentă, consecventă şi aplicată după Revoluţie”. Această lipsă de viziune strategică și investiții a dus la o situație alarmantă, bugetul național de promovare turistică fiind de doar 2 milioane de euro pe an, o sumă insuficientă pentru a concura pe piața internațională.

ANAT identifică discontinuitatea ca o problemă majoră. Fiecare guvern schimbă structuri, strategii și priorități, ceea ce duce la o lipsă de coerență în promovarea României ca destinație turistică. În contrast, alte țări au creat agenții profesioniste și au implementat modele eficiente de atragere a rutelor aeriene. România, pe de altă parte, se luptă cu strategii pe termen scurt, care nu generează rezultatele dorite. Această situație are implicații economice semnificative; turismul ar putea reprezenta peste 10% din PIB-ul României, generând investiții, locuri de muncă și dezvoltare regională.

Pierderea potențialilor turiști se traduce în pierderi directe de miliarde de euro anual și zeci de mii de locuri de muncă potențiale în sectoare precum HoReCa, transport și cultură. ANAT critică dur abordarea actualului ministru al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Radu Miruță, afirmând că „nu doar că nu este interesat de nimic din ceea ce înseamnă turism în România, dar critică, practic, tot ceea ce se întâmplă astăzi în acest domeniu”.

ANAT solicită ca turismul de incoming să fie declarat prioritate economică. Asociația propune o strategie multianuală, un buget predictibil și mecanisme transparente pentru susținerea sectorului. De asemenea, se subliniază necesitatea unui parteneriat public-privat real și a profesionalizării în domeniu, în locul rotației politice care a marcat ultimii ani. Această criză a turismului în România este o problemă urgentă ce necesită acțiuni imediate, concluzionează ANAT.

Cristian Băhălescu, președintele ANAT Sud-Est, oferă o explicație suplimentară asupra declinului turismului românesc. El afirmă că, în anii ’80, România beneficia de o promovare eficientă și oferte atractive, iar astăzi nu mai dispune de o strategie bine definită pentru atragerea turiștilor. „În acest moment România n-are nici măcar o strategie pentru turism pentru a atrage turiștii în România, cu toate că suntem o țară care e considerată pe plan mondial ca o «bijuterie»”, a declarat el pentru Digi 24. În plus, Băhălescu subliniază că lipsa de investiții în infrastructură și promovare afectează vizibilitatea României pe piața internațională.

Expertul a adăugat că, în trecut, România a avut pachete turistice atractive, iar acum se confruntă cu o lipsă de coerență în strategia de promovare. „Această strategie din 2006-2026 tocmai se termină și noi nu avem o strategie și nu avem fonduri care să meargă către târgurile de turism externe”, a concluzionat Băhălescu. Aceasta reflectă o problemă mai largă, care afectează nu doar turismul, ci întreaga economie românească.

În concluzie, scăderea numărului de turiști străini în România comparativ cu perioada comunistă ridică semne de întrebare cu privire la politicile și strategiile adoptate în domeniul turismului. Este esențial ca autoritățile să reacționeze rapid și să implementeze măsuri concrete pentru a revitaliza acest sector crucial pentru economia națională.

ANAT și alți experți din domeniu continuă să pledeze pentru o abordare mai profesionistă și integrată care să aducă România în atenția turiștilor internaționali.