Decizii parlamentare fără precedent
Republica Moldova a decis să renunțe la grupurile parlamentare de prietenie cu Rusia și Belarus, marcând o schimbare istorică în politica sa externă, anunțată pe 5 noiembrie 2025. Această măsură vine ca răspuns la agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei și reflectă angajamentul țării de a susține valorile democratice. Doina Gherman, președinta Comisiei pentru politică externă, a declarat: „Grupurile de prietenie vor fi menținute doar cu acele state care respectă suveranitatea, independența și integritatea teritorială a altor țări.”
Decizia a fost luată în contextul în care Republica Moldova caută să îmbunătățească relațiile cu partenerii care respectă drepturile omului și suveranitatea națională. În declarațiile sale, Gherman a subliniat că „această alegere reflectă valorile democratice pe care Republica Moldova le promovează în relațiile internaționale.” Această hotărâre nu este o surpriză, având în vedere că, în ultimii ani, Moldova a fost tot mai atentă la influențele externe, în special cele rusești.
Criticii acestei decizii, cum ar fi Igor Dodon, liderul fracțiunii socialiste, au catalogat acțiunea drept „rușinoasă”, afirmând că Moldova renunță la relații tradiționale importante. „Prin rusofobie, guvernarea nu va obține nimic pozitiv, ci numai dezbinare și ură în societate”, a declarat Dodon. Această reacție evidențiază diviziunile profunde din politica moldovenească cu privire la orientarea externă a țării.
Parlamentul Republicii Moldova, ales pe 28 septembrie și constituit pe 22 octombrie, a început deja procesul de formare a grupurilor parlamentare de prietenie cu alte state, conform noilor criterii stabilite de majoritate. Conform declarațiilor oficiale, decizia de a suspenda relațiile cu Rusia și Belarus este parte a unei schimbări strategice mai ample în politica externă a Moldovei, care se concentrează pe întărirea relațiilor cu țările care respectă principiile democratice.
În plus, Guvernul a decis să denunțe Acordul cultural cu Federația Rusă, considerând că acesta a fost un instrument de influență hibridă al Kremlinului. Ministrul Culturii, Cristian Jardan, a menționat: „Centrul Cultural Rus nu era nicidecum cultural, era un centru sub acoperirea căruia se desfășurau activități de subminare a suveranității Republicii Moldova.” Acest centru, cunoscut și sub denumirea de Casa Rusă, a fost înființat în 2009 și acum este considerat o amenințare la adresa securității naționale.
Aceste acțiuni subliniază o tendință mai largă în rândul statelor din regiune, care caută să se distanțeze de influența rusă în contextul războiului din Ucraina. Comisia Europeană și alte organizații internaționale au sprijinit aceste inițiative, iar Moldova își reafirmă angajamentul față de integrarea europeană.
Această decizie de a suspenda legăturile cu Rusia și Belarus coincide cu o analiză mai largă a impactului geopolitic asupra Moldovei, iar experții subliniază că este esențial ca țara să continue să colaboreze cu partenerii europeni și să își consolideze securitatea națională. În acest context, criticii rămân îngrijorați de posibilele reacții din partea Moscovei, precum și de impactul asupra comunității moldovenești pro-ruse din țară.
În concluzie, decizia de a suspenda legăturile cu Rusia și Belarus este o mișcare semnificativă pentru Republica Moldova, care își reafirmă astfel angajamentul față de valorile democratice și suveranitatea națională.
Următorii pași vor implica implementarea acestor decizii în practică și asigurarea unui dialog continuu cu partenerii internaționali pentru a sprijini tranziția către o politică externă mai orientată spre Europa.