Cazul „Fabrica de moșteniri”
În data de 6 noiembrie 2025, polițiștii din Constanța, împreună cu procurorii DIICOT, au reținut cinci persoane, inclusiv un notar public, în cadrul unei anchete denumite „Fabrica de moșteniri”. Potrivit anchetatorilor, membrii rețelei sunt acuzați că, prin acte false, au obținut locuințele unor vârstnici bolnavi sau singuri, pe care ulterior le-au vândut unor cumpărători de bună-credință. „Acest caz evidențiază vulnerabilitatea persoanelor în vârstă și nevoia de protecție legală”, a declarat un reprezentant al IPJ Constanța.
Conform datelor disponibile, primele rețineri în acest dosar au avut loc în luna iulie 2025, când polițiștii au descoperit un sistem complex prin care membrii rețelei identificau și exploatau persoane vârstnice. Activitățile infracționale s-au desfășurat pe o perioadă extinsă, începând din 2015, iar rețeaua a acționat în special în municipiul Constanța. Potrivit unui raport al DIICOT, în perioada 2015-2025, rețeaua a reușit să obțină ilegal proprietăți ale unor vârstnici prin diverse metode frauduloase.
Investigarea a relevat că membrii rețelei, inclusiv notarul public reținut, au fost implicați în activități de trafic de persoane, constituire a unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu, fals intelectual și spălare de bani. „Aceste infracțiuni subminează încrederea în sistemul juridic și necesită o reacție fermă din partea autorităților”, a adăugat un expert în drept penal, de la Universitatea din București.
IPJ Constanța a informat că vârstnicii erau ținuți în condiții inumane, lipsiți de hrană și îngrijire medicală, ceea ce agravează faptele rețelei. Anchetatorii au descoperit că, în unele cazuri, victimele erau transportate și reținute într-o locuință din Oltina, unde erau supuse unor abuzuri fizice și psihice. Această situație a fost confirmată de declarațiile mai multor martori, care au observat condițiile de trai precare ale vârstnicilor.
În luna iulie, polițiștii au anunțat că au început cercetările în cauza „Fabrica de moșteniri”, stabilind că începând cu 2015, un lider al grupării a început să recruteze membri pentru a extinde operațiunile. Acesta a avut ajutoare în rândul administratorilor de condominii și al președinților asociațiilor de proprietari, care l-au ajutat să identifice potențiale victime. Conform surselor, în perioada 2018-2025, gruparea a creat un circuit complex de operațiuni juridice fictive, care au permis transferul dreptului de proprietate de la moștenitori legali către membrii grupării.
Expertiza juridică a fost o componentă esențială a activităților grupării, iar notarul public reținut ar fi fost responsabil de autentificarea actelor false. Reprezentanții IPJ Constanța au subliniat că prin calitățile oficiale deținute, aceștia au conferit actelor o aparență de legalitate, îngreunând astfel demersurile de anulare a acestora în instanță. „Este esențial ca persoanele implicate în astfel de activități să fie trase la răspundere pentru abuzurile comise”, a declarat un expert în drept civil.
În contextul acestor activități infracționale, polițiștii au descoperit că rețeaua a vândut imobilele obținute fraudulos, fie unor cumpărători de bună-credință, fie între membrii grupării, în încercarea de a disimula sursa veniturilor obținute ilegal. Aceasta a condus la pierderi semnificative pentru victimele vârstnice, care nu au avut cunoștință de tranzacțiile realizate în numele lor. În plus, s-a constatat că un executor judecătoresc a fost implicat în demararea unor proceduri de executare silită pe baza unor titluri executorii false, acționând cu rea-credință.
Acțiunea „Fabrica de moșteniri” a beneficiat de sprijinul specialiștilor din cadrul Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară, evidențiind astfel complexitatea cazului și necesitatea colaborării între instituțiile statului pentru combaterea infracționalității organizate. În acest context, procurorii DIICOT au propus arestarea preventivă a celor cinci reținuți, iar dosarul continuă să fie investigat pentru a aduna suficiente dovezi împotriva celor implicați în această rețea infracțională.
În concluzie, cazul „Fabrica de moșteniri” scoate în evidență nevoia urgentă de măsuri legislative și de protecție pentru persoanele vârstnice, care sunt adesea ținti ale abuzurilor.
Autoritățile sunt chemate să analizeze și să îmbunătățească cadrul legislativ existent pentru a preveni astfel de situații și a asigura protecția legală necesară celor vulnerabili.