Speculații și reacții oficiale
Presa rusă a scris că ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, ar fi căzut în dizgrația Kremlinului. Kremlinul a negat aceste speculații, vineri, scrie Reuters. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins vineri speculațiile potrivit cărora Lavrov ar fi căzut în dizgrația președintelui Vladimir Putin. Răspunzând la o întrebare adresată în cadrul briefingului zilnic cu jurnaliștii, Peskov a afirmat că aceste sugestii „nu corespund realității” și că Lavrov își continuă atribuțiile de ministru de externe.
Publicația independentă rusă The Moscow Times a scris joi că Lavrov pare să fi căzut în dizgrația Kremlinului după o convorbire dezastruoasă cu secretarul de stat american Marco Rubio, care a dus la anularea summitului dintre Vladimir Putin și Donald Trump. Lavrov, care conduce Ministerul de Externe de peste 20 de ani, nu s-a prezentat la reuniunea istorică a Consiliului de Securitate al Rusiei, prezidată de Putin pe 5 noiembrie. La o întâlnire cu membrii permanenți ai Consiliului de Securitate, Putin le-a cerut să ia în considerare propunerile de reluare a testelor nucleare, pe care Rusia le-a efectuat ultima dată în 1990. Lavrov „a lipsit în mod deliberat” de la întâlnire, a declarat o sursă pentru Kommersant.
Mai exact, Lavrov a fost singurul membru permanent al Consiliului de Securitate care a lipsit de la întâlnirea istorică, scrie The Moscow Times. Lavrov și-a pierdut și statutul de șef al delegației ruse la summitul G20. Anul acesta, delegația va fi condusă de Maxim Oreșkin, șeful adjunct al Administrației Prezidențiale, a anunțat joi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Potrivit acestuia, decizia de a-l numi pe Oreșkin a fost luată de Putin.
Președintele însuși a decis din nou să nu participe la summitul G20, care va avea loc anul acesta în Africa de Sud, semnatară a Statutului de la Roma și obligată să-l aresteze pe Putin în baza unui mandat emis de Curtea Penală Internațională. În 2025, din cauza unui mandat emis de CPI, Putin nu a putut să zboare în Brazilia pentru summitul BRICS. Iar în 2022, a lipsit de la summitul G20 de la Bali. În ambele cazuri, Lavrov a fost șeful delegației ruse.
Veteran al diplomației ruse și fost reprezentant permanent al Rusiei la Consiliul de Securitate al ONU, Lavrov a purtat o conversație telefonică cu Rubio pe 21 octombrie, în cadrul căreia trebuia să discute condițiile viitorului summit Putin-Trump de la Budapesta. Cu toate acestea, Rubio i-a recomandat lui Trump să anuleze întâlnirea, iar întreruperea summitului a fost urmată de sancțiuni americane împotriva Rosneft și Lukoil – primele de la revenirea lui Trump la Casa Albă. Surse Reuters familiarizate cu situația au declarat că motivul a fost poziția intransigentă a Kremlinului, care „voia prea mult” și a respins un armistițiu în Ucraina.
După conversația eșuată cu Rubio, Lavrov însuși a vorbit din nou despre un „regim nazist” la Kiev și a cerut ca „cauzele profunde ale conflictului” să fie abordate. Această retorică a fost întâlnită cu critici din partea comunității internaționale, care subliniază că astfel de afirmații complică și mai mult situația din Ucraina și reduc șansele de dialog. În contextul actual, este esențial ca relațiile dintre Rusia și Occident să fie reevaluate, iar oficialii ruși să adopte o abordare mai constructivă pentru a evita escaladarea conflictului.
Reacțiile internaționale la aceste evenimente indică o creștere a tensiunilor, iar analiștii avertizează că o deteriorare a relațiilor dintre Putin și Lavrov ar putea avea consecințe grave pentru politica externă a Rusiei și pentru stabilitatea regimului. În acest sens, este important ca Kremlinul să clarifice poziția sa și să evite speculațiile care pot afecta imaginea internațională a Rusiei.
În concluzie, deși Kremlinul neagă zvonurile despre o potențială ruptură între Putin și Lavrov, tensiunile interne par să fie evidente.
Următoarele acțiuni ale lui Lavrov și modul în care Kremlinul va gestiona această situație vor fi cruciale pentru viitorul relațiilor internaționale ale Rusiei.