Acțiuni concertate de destabilizare
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a emis, pe 7 noiembrie 2025, un comunicat alarmant prin care acuză o campanie fără precedent de denigrare a instanței supreme și a judecătorilor. Potrivit reprezentanților ÎCCJ, această campanie este orchestratã de oameni politici, grupuri de presiune și formatori de opinie afiliați, având ca scop destabilizarea ordinii de drept în România. "Aceste acțiuni reprezintă demersuri concertate de subminare a încrederii publice în sistemul de justiție și de incitare la ură împotriva judecătorilor", a declarat Lia Savonea, președintele ÎCCJ.
ÎCCJ subliniază că instigarea populației împotriva judecătorilor a fost declanșată de sesizarea Curții Constituționale de către Secțiile Unite ale instanței supreme referitoare la pensiile magistraților. Această sesizare, considerată legitimă, a fost distorsionată în spațiul public prin vehicularea de informații false și interpretări tendențioase. "Scopul acestor manipulări este de a crea emoții publice puternice care să submineze încrederea în justiție", se arată în comunicatul oficial.
Potrivit datelor furnizate de ÎCCJ, campania de denigrare a fost alimentată de diverse informații false, cum ar fi eliberarea unui condamnat notoriu (Darius Vâlcov), despre care se afirmă că a fost eliberat printr-o decizie a instanței supreme, o informație care nu are nicio bază reală. De asemenea, s-au vehiculat acuzații false referitoare la caracterul deciziilor Curții Constituționale, susținându-se nereal că prin acestea ar fi fost eliminat cazul de casare în baza căruia s-a pronunțat decizia ÎCCJ.
Înalta Curte a menționat că informațiile false au vizat și presupusa înlocuire nelegală într-un complet de judecată, ceea ce a fost denunțat ca fiind o distorsionare a realității procesuale, având la bază motive legitime de recuzare. De asemenea, au existat demersuri mediatice menite să influențeze instanțele prin presiuni asupra judecătorilor înainte de soluționarea unor cauze de interes public.
În acest context, ÎCCJ a cerut formatorilor de opinie să respecte rigorile legislației europene și naționale în privința combaterii dezinformării. "Solicităm opiniei publice să fie atentă la aceste dezinformări și să verifice informațiile din surse oficiale", a adăugat Savonea. De asemenea, instanța a cerut autorităților statului să își îndeplinească rolul în prevenirea și combaterea atacurilor hibride la adresa puterii judecătorești.
Campania de denigrare a instanței supreme și a judecătorilor are, așadar, implicații grave asupra încrederii publice în sistemul judiciar. Potrivit specialiștilor în drept, aceste acțiuni de dezinformare pot avea efecte pe termen lung asupra stabilității instituțiilor statului. Este esențial ca autoritățile să reacționeze prompt pentru a restabili încrederea publicului în justiție și pentru a proteja independența judecătorilor. Următoarele măsuri ar trebui să includă o monitorizare mai atentă a informațiilor difuzate în spațiul public și sancționarea celor care contribuie la răspândirea dezinformării.
În concluzie, ÎCCJ atrage atenția asupra importanței menținerii unui climat de respect față de instanțele judecătorești, subliniind că acestea sunt instituții fundamentale ale statului român.
Hotărârile judecătorești trebuie să fie considerate acte oficiale, iar respectul față de justiție este esențial pentru funcționarea corectă a democrației în România.