Inflația ca mecanism de ajustare
își plătește reprezintă subiectul principal al acestui articol. Într-o perioadă în care românii resimt tot mai acut efectele scumpirilor, economistul Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, a subliniat recent, în cadrul conferinței „Viitorul sistemului financiar în noul context național și global – Riscuri, Oportunități și Ancore”, că România se confruntă cu o formă de represiune financiară. „Represiunea financiară înseamnă utilizarea inflației de către guvern pentru a reduce dezechilibrele din economie”, a explicat Codîrlașu. Acesta a evidențiat cum statul se împrumută și emite bani noi pentru a acoperi cheltuielile, ceea ce duce la un deficit de 9,3% din PIB, echivalent cu „bani tipăriți”.
Potrivit economistului, acest proces de ajustare are un impact direct asupra cetățenilor, care nu simt imediat efectele inflației. „Prin inflație, omul nu simte când i se iau banii”, a afirmat el, subliniind că guvernele preferă această metodă pentru a evita reacțiile directe ale populației. În plus, dobânzile reale negative reprezintă un alt mecanism de represiune financiară, cu inflația ajungând la 10% și dobânzi sub 7%. „Asta înseamnă iluzie monetară”, a adăugat Codîrlașu.
Titlurile de stat și depozitele bancare, deși oferă o dobândă nominală pozitivă, se traduc prin pierderi reale pentru economisitori, odată ce inflația este luată în considerare. Codîrlașu a subliniat că cei care au educație financiară pot evita aceste capcane prin investiții în active precum acțiuni, imobiliare, aur sau Bitcoin. „Equity asigură o protecție la inflație. Real Estate asigură o protecție la inflație. Aurul asigură o protecție la inflație. Și mai nou, Bitcoin asigură o protecție la inflație”, a explicat el.
Pe de altă parte, investitorii mici contribuie la reducerea deficitelor prin economiile lor, adesea fără să-și dea seama de efectele negative ale represiunii financiare. Codîrlașu a discutat și despre fenomenul de crowding-out, unde statul absoarbe o parte semnificativă din economiile interne pentru a-și finanța datoria. „Dacă ne uităm la fondurile de pensii, peste 65% din portofoliile lor sunt în titluri de stat”, a menționat el, subliniind că sistemul bancar are între 25% și 27% din bilanț în titluri de stat.
Acest mecanism de abosrbție a capitalului disponibil duce la o diminuare a fondurilor care ar putea fi folosite pentru finanțarea companiilor. Codîrlașu a subliniat că România își corectează dezechilibrele prin inflație și nu prin reforme structurale. „Inflația o vedem pe finalul anului, undeva între șase și șapte. De ce? Pentru că vedem încă majorări de taxe și chiar am menționat, TVA-ul probabil va crește la începutul anului viitor”, a explicat economistul.
Pe termen scurt, guvernul beneficiază de reducerea datoriei reale, dar în acest proces, populația plătește, în special cei vulnerabili. „În criza anterioară, din 2008–2009, am avut excese pe toate planurile – și la stat, și în sectorul privat, și la populație. Acum, excesul e doar la stat. Populația și companiile au fost prudente”, a concluzionat Codîrlașu.
Pentru a combate această tendință, economistul a propus emiterea de TIPS (Treasury Inflation-Protected Securities), titluri de stat protejate împotriva inflației, care să ajusteze valoarea nominală anual cu rata inflației.
„Dacă faci inflație, o plătești!”, a subliniat el, propunând un mecanism de responsabilizare fiscală care ar putea transforma modul în care statul gestionează dezechilibrele economice.