Perspectivele economistului BNR
Condițiile creșterea reprezintă subiectul principal al acestui articol. Valentin Lazea, economist șef la Banca Națională a României (BNR), a declarat vineri, 7 noiembrie 2025, că România nu poate continua convergența economică fără corectarea unor dezechilibre structurale. În opinia sa, salariile nu trebuie să crească mai rapid decât productivitatea, pensiile să nu crească mai repede decât salariile, iar economia trebuie integrată deplin în lanțurile de producție europene. De asemenea, statul trebuie să asigure un excedent în energie și produse alimentare pentru a fi autosuficient. "Sunt câteva precondiții pentru a putea să reluăm convergența la un nivel superior. Salariile și pensiile trebuie să crească în ritm sustenabil, economia să fie conectată la producția europeană, iar statul să-și asigure necesarul intern și posibilitatea de export", a explicat Lazea.
Economistul a subliniat că România a pierdut teren în procesul de convergență din cauza ignorării echilibrelor macroeconomice. Potrivit datelor prezentate, deficitul bugetar a ajuns la 5,5% din PIB în 2024, iar deficitul de cont curent se situează la 8,2% din PIB, conform raportului INS. "Deficitul bugetar, deficitul de cont curent și inflația au fost neglijate, ceea ce a plasat România pe ultimul loc în Uniunea Europeană la acești indicatori", a afirmat Lazea.
Un alt factor semnificativ este dominarea politicului asupra fiscalului, ministrul de Finanțe fiind rareori ascultat, iar politicile fiscale nefiind corelate cu efectele inflaționiste. În acest context, economistul a atras atenția asupra practicii supra-contractării fondurilor europene sau a bugetului intern, care afectează sustenabilitatea proiectelor pe termen lung. Potrivit Eurostat, România a înregistrat o rată a inflației de 12% în 2024, un factor care complică și mai mult situația economică.
"Poate că a fost nevoie de această criză pentru ca un guvern hotărât și un prim-ministru hotărât să facă reformă și să pună ordine în aceste practici negative", a spus Lazea. Evenimentul, organizat de Confederația Patronală Concordia, a reunit lideri de afaceri, academicieni, decidenți politici și experți economici. Printre invitații de onoare s-au numărat președintele României, Nicușor Dan, și președintele BusinessEurope, Fredrik Persson.
Pentru ca România să atingă criteriile de convergență cu Uniunea Europeană, salariile și pensiile trebuie să fie corelate cu productivitatea, a reiterat Lazea. "Sunt câteva precondiții pentru a putea să reluăm convergența la un nivel superior. Unu- salariile să nu crească mai rapid decât productivitatea, an de an, pe termen lung. Doi-pensiile să nu crească mai rapid decât salariile. Trei- integrarea mai deplină a economiei în lanțurile de producție europene", a subliniat economistul.
Lazea a mai menționat că procesul de convergență a fost încetinit de neglijarea echilibrelor macroeconomice. "Dacă vorbim despre cauzele încetinirii procesului de convergență, acestea se regăsesc în faptul că, până în prezent, convergența s-a făcut prin ignorarea completă a echilibrelor macroeconomice. Deficitul bugetar, deficitul de cont curent, inflația au fost indicatori care n-au interesat aproape pe nimeni dintre decidenți", a transmis economistul BNR.
"E dominația politicului asupra fiscalului. De prea puține ori în guverne se face auzită vocea ministrului de Finanțe. În orice țară dezvoltată, ministrul de Finanțe este cel care are drept de veto în Guvern. La noi, ministrul de Finanțe, de regulă, în Guvern, este omul care preia cererile și se străduiește să le acomodeze cu cât posibil mai mult", a explicat Lazea. Această problemă instituțională gravă afectează calitatea politicilor economice din România.
În concluzie, economistul a subliniat că actuala criză poate fi un moment de cotitură pentru reformele structurale necesare. "Filosofia care predomină este: și nu contează dacă proiectul se va desfășura pe 5 ani, pe 10 ani sau pe 50 de ani. Ăsta este un defect de gândire și de abordare care are cauze adânci structurale și la care va trebui renunțat. Poate că a fost nevoie de această criză pentru ca un guvern hotărât să facă reformă și să pună ordine în toate aceste obiceiuri negative", a concluzionat Lazea.
Summitul a reunit experți și lideri din diverse domenii pentru a discuta despre tranziția către o economie mai sustenabilă și inovatoare, vitală pentru viitorul României.