Decizie a Curții de Apel
O curte de apel olandeză a confirmat joi, 6 noiembrie 2025, decizia unei instanţe inferioare de a respinge cererea unor grupuri pro-palestiniene ca Olanda să stopeze exportul de arme în Israel şi comerţul cu coloniile israeliene din teritoriile palestiniene ocupate, transmite agenția de știri Reuters, citată de Agerpres. "Deciziile privind politica externă trebuie să revină guvernului, nu instanțelor", a declarat un purtător de cuvânt al instanței.
Curtea de apel a decis că revine statului, nu unor judecători, să decidă ce acţiuni să întreprindă. Într-o hotărâre scrisă, curtea a afirmat că nu poate ordona o interdicţie totală întrucât grupurile pro-palestiniene nu au demonstrat că guvernul omite în mod constant să examineze dacă armele sau produsele cu dublă utilizare exportate vor fi folosite pentru a încălca drepturi. Instanţa de la Haga a adăugat că guvernul a făcut deja suficient pentru a descuraja companiile să lucreze în teritoriile ocupate.
Reclamanţii, care au invocat numărul mare de victime civile ale războiului dus de Israel în Gaza, au argumentat că statul olandez, ca semnatar al Convenţiei din 1948 de prevenire a genocidului, are datoria să ia toate măsurile rezonabile aflate la dispoziţia sa pentru a preveni un genocid. Israelul a negat în mod repetat acuzaţiile de genocid. Curtea a arătat că Olanda are, într-adevăr, această obligaţie în virtutea Convenţiei de prevenire a genocidului şi că există ‘riscul grav’ că Israelul comite un genocid în Gaza.
Cu toate acestea, curtea a menţinut hotărârea din decembrie 2024 a unei instanţe inferioare. În dosarul respectiv, judecătorii au dat câştig de cauză statului olandez, care a declarat că evaluează în permanenţă riscurile legate de armele exportate şi că a refuzat unele exporturi. Potrivit ONG-urilor pro-palestiniene, Olanda a exportat în Israel sisteme radar, piese pentru avioane de luptă F-16 şi nave de război, camere şi softuri pentru sisteme de supraveghere, dar şi câini poliţişti.
Guvernul olandez afirmă că a oprit majoritatea exporturilor de arme către Israel şi permite doar exporturile de piese pentru sisteme defensive precum Iron Dome. În aceeași zi, Curtea de Apel din Haga a respins un proces intentat de organizaţia Al-Haq şi alte grupuri pentru drepturile omului. Judecătorii au admis că există „un risc real şi grav” ca armele livrate să fie folosite în comiterea de atrocităţi în Fâşia Gaza, dar au decis că nu este rolul instanţei „să impună statului ce măsuri să adopte” pentru a preveni astfel de încălcări.
Cazul a fost iniţial depus în decembrie 2024, dar a fost pierdut de reclamanţi şi reluat ulterior în apel, potrivit Al Jazeera. Activiiştii au argumentat că exporturile olandeze contribuie la crime de război şi la posibile acte de genocid împotriva populaţiei civile palestiniene. Deşi instanţa a recunoscut gravitatea situaţiei umanitare din Gaza şi a invocat riscuri serioase pentru drepturile omului, a concluzionat că deciziile privind politica externă şi exporturile militare ţin exclusiv de competenţa guvernului.
Decizia a fost criticată de grupurile pentru drepturile omului, care au acuzat Olanda că se face complice la violenţele din Gaza prin refuzul de a opri comerţul cu arme către Israel.
Această situație ridică întrebări cu privire la responsabilitatea statelor europene în contextul conflictului israeliano-palestinian și importanța respectării drepturilor omului în politica externă.