Emeric Ienei, statul român și indemnizația sa tardivă

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

Emeric Ienei, legenda fotbalului românesc, a fost recunoscut tardiv de statul român, primind indemnizația de merit abia în ianuarie 2025, după decesul lui Helmuth Duckadam. Deși a avut o carieră remarcabilă, suma primită în cele 11 luni de indemnizație a fost considerată insuficientă de către foști colegi și experți. Moartea sa aduce în discuție necesitatea reformării sistemului de recunoaștere a valorilor naționale.

EN

Brief

Emeric Ienei, a Romanian football legend, received a merit pension only in January 2025, after the death of Helmuth Duckadam. Despite his significant contributions to Romanian football, the amount awarded was seen as insufficient, raising questions about the national recognition system. His passing highlights the need for reforms in how the state honors its sports heroes.

Emeric Ienei, statul român și indemnizația sa tardivă
Sursa foto: antenasport.ro

O viață de sacrificii și recunoaștere tardivă

Emeric Ienei s-a stins din viață în dimineața zilei de miercuri, 5 noiembrie 2025, la vârsta de 88 de ani, după o perioadă marcată de probleme de sănătate. Considerat o legendă a echipei Steaua București, Ienei a fost inclus pe lista indemnizațiilor de merit abia în ianuarie 2025, un fapt ce ridică semne de întrebare asupra modului în care statul român își recunoaște valorile. "Este regretabil că astfel de personalități au parte de recunoaștere atât de târzie", a declarat fostul internațional Sandu Boc, prieten apropiat al lui Ienei.

Emeric Ienei a fost pe banca tehnică a Stelei București în 1986, când echipa a câștigat Cupa Campionilor Europeni. Aceasta rămâne una dintre cele mai mari realizări din istoria fotbalului românesc. Deși a îndeplinit un rol esențial în această victorie, el a început să primească indemnizația de merit abia după decesul lui Helmuth Duckadam, eroul meciului de la Sevilla. În perioada ianuarie 2025 până la decesul său, Ienei a încasat doar 68.640 de lei, o sumă considerată insuficientă în comparație cu contribuția sa la sportul românesc.

Potrivit Ministerului Tineretului și Sportului, indemnizația de merit pentru sportivii de performanță este stabilită de o comisie specializată, dar în cazul lui Ienei, procesul a fost întârziat. "A fost o situație neplăcută și, din păcate, nu este un caz singular. Multe personalități din sportul românesc se confruntă cu aceeași problemă", a adăugat un oficial din minister.

Emeric Ienei a fost un jucător remarcabil, câștigând trei titluri de campion național cu Steaua, precum și patru Cupe ale României. Ca antrenor, a strâns șase titluri de campion și a avut un impact semnificativ asupra dezvoltării fotbalului românesc. Conform unei analize realizate de Federația Română de Fotbal, performanțele lui Ienei au contribuit la creșterea popularității fotbalului în România.

Însă recunoașterea tardivă a meritelor sale a stârnit critici din partea publicului și a experților. "Statul român ar trebui să investească mai mult în recunoașterea valorilor sale culturale și sportive", susține Mihai Miron, sociolog specializat în sport. "Acești oameni au adus mândrie țării noastre și merită mai mult respect și recunoaștere", a adăugat el.

În ciuda circumstanțelor, Ienei a fost decorat în 2017 cu Ordinul Național Steaua României în grad de Cavaler, o distincție care reflectă contribuția sa la sportul românesc. Totuși, mulți consideră că acest gest a venit prea târziu, având în vedere că adevărata recunoaștere ar fi trebuit să vină pe parcursul vieții sale.

Emeric Ienei a murit astăzi, 5 noiembrie, în jurul orei 11:00, la Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor. În ciuda problemelor de sănătate, el a rămas un simbol al dedicării și pasiunii pentru fotbal. Este important ca statul român să învețe din această situație și să-și reconsidere modul în care își sprijină și recunoaște valorile naționale.

În concluzie, moartea lui Emeric Ienei ridică întrebări asupra modului în care România își tratează eroii. Recunoașterea tardivă a meritelor sale subliniază necesitatea unor reforme în sistemul de sprijin pentru sportivi, astfel încât să nu mai existe cazuri similare în viitor.

Următorii pași ar trebui să includă o revizuire a criteriilor pentru acordarea indemnizațiilor și o mai bună comunicare între instituțiile responsabile pentru a preveni astfel de întârziere în recunoașterea valorilor naționale.