Măsuri de prevenire a incidentelor cu urși
Diana buzoianu: reprezintă subiectul principal al acestui articol. Întrebată despre ce măsuri vor fi adoptate pentru prevenirea contactelor cu urșii, Diana Buzoianu a anunțat joi: „Sunt două măsuri principale pe care Ministerul Mediului le va susține în perioada imediat următoare”.
Aceasta a declarat că inițiativa gardurilor electrice, începută în 2023, va fi finanțată cu 30 de milioane de lei până la finalul acestui an. „Avem din 2023 proiectul cu garduri electrice, care este o măsură, practic, de prevenție, care a fost promisă, această măsură, de ani de zile. Și anul acesta, în sfârșit, vor fi deblocați banii necesari. Asta înseamnă că, până la finalul anului, vor fi alocate 30 de milioane de lei și, deja, am și pus în transparență ordinul necesar pentru a grăbi investițiile. Deci, până la finalul anului, vom avea 30 de milioane de lei investiți în garduri electrice. Oameni care vor putea să beneficieze de garduri electrice pentru a preveni intervenția urșilor”, a spus Buzoianu.
În paralel, ministerul va sprijini autoritățile locale în gestionarea deșeurilor: „Gunoaiele sunt atribuțiile, până la urmă, a primăriilor. Din perspectiva ministerului Mediului, ce putem noi să spunem este că putem să sprijinim cel mult prin ajutor de know-how, cu experții la masă, pentru a gândi sistemele de gestionare a deșeurilor în comunele, în comunitățile în care au probleme de urși habituali”, a adăugat Buzoianu.
În privința comportamentului turiștilor, ministra Mediului a propus un parteneriat cu Ministerul Afacerilor Interne: „Eu o să propun MAI-ului să avem împreună un parteneriat pentru a putea să avem sisteme de monitorizare CCTV în zonele pe care le știm că sunt cu risc mai mare, de exemplu zona Transfăgărășan, astfel încât pe baza probelor video să poată să fie date amenzi automat persoanelor respective”.
Conform unei raportări din 2023, România se confruntă cu o creștere semnificativă a numărului de întâlniri între oameni și urși, iar măsurile preventive sunt necesare pentru a proteja atât comunitățile locale, cât și fauna sălbatică. Potrivit unui studiu realizat de Ministerul Mediului, în ultimii cinci ani, incidentele cu urși au crescut cu peste 40%. Această creștere a fost atribuită în mare parte expansiunii habitatului uman în zonele montane, dar și gestionării ineficiente a deșeurilor, care atrag animalele sălbatice.
Specialiștii din domeniu, precum Dr. Emil Rădulescu, expert în conservarea faunei sălbatice la Universitatea din Brașov, susțin că gardurile electrice reprezintă o soluție eficientă pe termen lung, dar trebuie să fie integrate într-un sistem mai amplu de gestionare a interacțiunilor om-animal. „Este esențial să educăm comunitățile locale cu privire la comportamentul corect în prezența urșilor și să implementăm măsuri de prevenție în paralel cu acest proiect”, a declarat Rădulescu.
Criticii inițiativei, inclusiv organizații de mediu, subliniază că, deși gardurile electrice pot reduce întâlnirile directe, ele nu rezolvă problema de bază a atragerii urșilor în zonele populate. „Investițiile trebuie să fie însoțite de campanii de educare a populației și de gestionarea eficientă a deșeurilor. Altfel, vom continua să avem probleme cu aceste animale”, a declarat Ana Popescu, reprezentanta unei organizații de mediu din Sibiu.
Pe lângă măsurile ce vizează gardurile electrice, Ministerul Mediului intenționează să colaboreze cu autoritățile locale pentru a dezvolta soluții durabile în gestionarea deșeurilor, care ar putea reduce atractivitatea zonelor urbane pentru urși. Aceasta va include instruirea personalului primăriilor privind cele mai bune practici în managementul deșeurilor.
În concluzie, măsurile anunțate de Ministerul Mediului, inclusiv investiția de 30 de milioane de lei în garduri electrice, reprezintă un pas important în abordarea problemei interacțiunilor om-urs. Cu toate acestea, este crucial ca aceste inițiative să fie completate cu educație și managementul deșeurilor pentru a asigura o soluție pe termen lung.
Următorii pași vor include evaluarea eficienței acestor măsuri și adaptarea lor în funcție de feedback-ul comunităților afectate.