Ce este dieta GAPS şi ce riscuri are

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

Dieta GAPS, creată de dr. Natasha Campbell-McBride, se concentrează pe refacerea florei intestinale pentru a trata diverse afecțiuni, inclusiv autismul. Deși are susținători, comunitatea medicală este sceptică în privința eficienței sale, iar riscurile de malnutriție sunt semnificative, în special pentru copii. Urmarea acestei diete necesită supraveghere medicală pentru a evita complicațiile.

EN

Brief

The GAPS diet, created by Dr. Natasha Campbell-McBride, focuses on healing gut flora to treat various conditions, including autism. While it has supporters, the medical community is skeptical about its effectiveness, and the risks of malnutrition are significant, especially for children. Following this diet requires medical supervision to avoid complications.

Ce este dieta GAPS şi ce riscuri are
Sursa foto: libertatea.ro

Analiza dietei GAPS

Dieta GAPS, dezvoltată de dr. Natasha Campbell-McBride, a fost publicată pentru prima dată în cartea sa "Gut and Psychology Syndrome" în 2004. Dr. Campbell-McBride, cu o formare în neurologie și nutriție umană, a creat această dietă din dorința de a găsi soluții naturale pentru copilul său diagnosticat cu autism. "Cred că multe boli cronice au rădăcini în sănătatea intestinului", a declarat aceasta în diverse interviuri.

Principiul central al dietei GAPS este că multe afecțiuni cronice, în special cele neurologice sau comportamentale, pot fi corelate cu un dezechilibru al florei intestinale și prezența toxinelor în organism. Dieta se concentrează pe vindecarea mucoasei intestinale, reducerea inflamației și restabilirea echilibrului bacterian printr-o alimentație naturală. Conform Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), sindromul intestinului permeabil este un concept folosit pentru a descrie o permeabilitate crescută a intestinului, dar nu este un diagnostic medical recunoscut.

Teoria GAPS susține că un intestin permeabil permite substanțelor chimice și bacteriilor să pătrundă în circulația sanguină, afectând astfel funcția cerebrală și contribuind la afecțiuni precum tulburările de spectru autist (TSA). Protocolul GAPS urmărește să ajute la refacerea mucoasei intestinale și să prevină pătrunderea toxinelor în sânge. Totuși, nu există dovezi concludente care să demonstreze că intestinul permeabil joacă un rol semnificativ în dezvoltarea acestor afecțiuni, iar cercetările privind eficacitatea dietei GAPS sunt limitate, arată Healthline.com.

Dieta GAPS este promovată ca o metodă naturală de tratament pentru o varietate de afecțiuni, în special cele legate de legătura dintre intestin și creier. Susținătorii ei afirmă că poate ajuta la întărirea imunității și reducerea inflamației. Cu toate acestea, comunitatea medicală este, în general, sceptică. Până acum, nu există studii clinice solide care să susțină eficiența acestei diete în tratarea autismului sau a altor boli neurologice. Medicii și nutriționiștii avertizează că regimul poate fi prea restrictiv, mai ales pentru copii, și că ar trebui urmat doar sub supravegherea acestora.

Deși unele studii pe animale sugerează o legătură între intestinul permeabil și TSA, nu s-a confirmat că intestinul permeabil ar fi o cauză directă a acestor afecțiuni. Afirmația că intestinul permeabil ar fi cauza TSA este controversată și simplifică excesiv cauzele unei afecțiuni complexe. Experții consideră că sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege rolul intestinului în dezvoltarea acestor tulburări. Totuși, dieta GAPS rămâne populară printre cei interesați de terapii naturale și sănătatea intestinală, fiind considerată de mulți un instrument valoros pentru refacerea echilibrului organismului.

Dieta GAPS este împărțită în trei faze principale: faza introductivă, faza de tranziție și faza completă. Faza introductivă este foarte restrictivă, axată pe alimente ușor digerabile, cum ar fi supele din oase, carnea fiartă și legumele gătite. Aceasta are rolul de a calma și repara mucoasa intestinală. Faza de tranziție introduce treptat alimente precum gălbenușurile crude, iaurtul făcut în casă și legumele fermentate. Faza completă permite o gamă mai largă de alimente naturale, dar exclude cerealele, zahărul rafinat și alimentele procesate.

Faza introductivă, denumită „faza de vindecare a intestinului”, poate dura de la 3 săptămâni până la 1 an. În această perioadă, este esențial să se introducă alimentele lent, începând cu cantități mici. După finalizarea dietei de introducere, dieta GAPS completă durează 1,5 până la 2 ani, timp în care majoritatea alimentelor ar trebui să fie naturale și integrale. De asemenea, dieta GAPS sugerează continuarea limitării alimentelor ultra-procesate și rafinate și păstrarea principiilor alimentelor integrale, chiar și după finalizarea dietei.

Cu toate acestea, dieta GAPS este extrem de restrictivă, ceea ce poate crește riscul de malnutriție, în special pentru copii, care au nevoie de nutrienți esențiali pentru o creștere sănătoasă. Organizații precum Academia Americană de Pediatrie și Societatea Britanică de Nutriție subliniază că dietele restrictive nu ar trebui să înlocuiască tratamentele medicale existente. De asemenea, dieta este promovată ca un tratament pentru autism, ADHD și alte afecțiuni, dar nu există dovezi solide în sprijinul acestor afirmații.

În concluzie, dieta GAPS poate oferi beneficii pentru unele persoane cu tulburări digestive, dar este important să fie urmată sub supravegherea profesională pentru a evita riscurile de malnutriție și complicațiile de sănătate.

Este esențial ca persoanele interesate să se informeze temeinic și să consulte specialiști înainte de a adopta un astfel de regim alimentar.