Adoptare tacită în Senat
Senatul a adoptat tacit, luni, 2 noiembrie 2025, proiectul privind reducerea la 300 a numărului de parlamentari inițiat de USR. Potrivit legislației, în 13 octombrie 2025, senatorii au aprobat prelungirea termenului de dezbatere de la 45 la 60 de zile pentru a evita adoptarea tacită, însă termenul a fost epuizat. Proiectul a fost înregistrat la Senat, primul for sesizat, în 28 mai 2025, fiind trimis în 2 septembrie 2025 pentru raport la Comisiile juridică și de administrație. Actul normativ va merge la Camera Deputaților, care este for decizional. Liderul senatorilor USR, Ștefan Pălărie, a susținut, luni, că, după ce proiectul USR privind reducerea la 300 a numărului de parlamentari va fi adoptat tacit de Senat, actul normativ va ajunge la Camera Deputaților, unde va fi ‘vârât într-un sertar’, fiind de părere că nerespectarea voinței cetățenilor va duce la extremism. ‘Am avut zero dezbateri și zero discuții la comisiile avizatoare, raportoare și în plen. Ce se va întâmpla cu inițiativa? Va trece la Camera Deputaților și probabil va fi vârâtă într-un sertar peste care se va așterne praful, alături de alte patru sau cinci inițiative care solicitau același lucru’, a afirmat Pălărie. Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a declarat, luni, că decizia coaliției este de susținere a reducerii numărului de parlamentari, menționând că s-ar fi agreat ‘oarecum’ o reducere cu 10% și că acest lucru trebuie să fie comunicat și formalizat ‘într-un fel sau altul’. Abrudean a apreciat că proiectul USR are ‘niște deficiențe din punct de vedere juridic’.
Pe lângă inițiativa USR, alte voci politice susțin reducerea numărului de parlamentari. De exemplu, liderul PNL, Ilie Bolojan, a reînnoit recent sprijinul pentru acest demers, subliniind importanța reformei administrației publice. În cadrul ședinței Biroului Politic Național al PNL, Bolojan a declarat că partidul va susține atât reducerea numărului de parlamentari, cât și rezolvarea problemei pensiilor speciale, considerată un jalon important în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Conform estimărilor, nerezolvarea acestei probleme ar putea duce la pierderi de peste 230 de milioane de euro pentru România.
Criticii inițiativei de reducere a numărului de parlamentari argumentează că o asemenea măsură ar putea afecta reprezentativitatea în Parlament. De asemenea, există temeri că simpla reducere a numărului de parlamentari nu va rezolva problemele structurale ale sistemului politic românesc. Potrivit unor experți în domeniu, reforma ar trebui să vizeze nu doar numărul, ci și modul în care parlamentarii sunt aleși și cum își exercită mandatul.
În contextul european, România nu este singura țară care își reconsideră structura legislativă. De exemplu, în Ungaria, s-au desfășurat discuții similare, iar în alte state membre ale Uniunii Europene s-au implementat reforme pentru a eficientiza activitatea legislativă. Comparativ cu aceste exemple, România se confruntă cu provocări specifice, precum polarizarea politică și neîncrederea cetățenilor în instituțiile statului.
În concluzie, adoptarea tacită a proiectului USR privind reducerea numărului de parlamentari este un pas important în discuțiile despre reforma sistemului legislativ românesc. Totuși, rămâne de văzut cum va fi gestionată această inițiativă în Camera Deputaților și dacă va aduce schimbări semnificative în structura Parlamentului.
De asemenea, este esențial ca această reformă să fie însoțită de dezbateri publice ample și de o transparență mai mare în procesul legislativ, pentru a răspunde așteptărilor cetățenilor și a preveni extinderea extremismului politic.