Raport european alarmant
Mișcarea „suveranistă”, reprezintă subiectul principal al acestui articol. Ecosistemul media românesc a dezvoltat propriile rețele și canale alternative de știri care răspândesc narațiuni anti-UE, combinate cu știri apocaliptice, conspirații, narațiuni pro-Kremlin, conținut neofascist și mitologie dacică, se arată în cel mai nou studiu despre fenomenul dezinformării din România elaborat de disinfo.eu. Potrivit cercetătorului Ciprian Cucu de la Universitatea de Vest din Timișoara, "dezinformarea a devenit o forță politică semnificativă, având un impact direct asupra procesului electoral și asupra opiniei publice".
În comparație cu anii trecuți, dezinformarea antisemită a crescut odată cu dezinformarea anti-Franța și anti-Macron, în timp ce propaganda chineză începe să fie mai proeminentă pe TikTok. Mișcarea „suveranistă”, care leagă naționalismul, populismul și mentalitatea conspiraționistă, este principala forță din spatele dezinformării. Mișcarea include jurnaliști și mass-media, influenceri de pe rețelele sociale, politicieni și alte personalități publice, precum personalități religioase și culturale.
În ciuda răspândirii frecvente a narațiunilor false, suveraniștii au devenit o forță politică semnificativă, partidele care se autodescriu ca suveraniste ocupând aproximativ 35% din locurile din Parlamentul României. Deși România nu are o relație culturală, istorică sau economică puternică cu Rusia, românii nu vorbesc limba rusă și nu există posturi de radio sau televiziune rusești, dezinformarea rusă este eficientă, fiind camuflată de intermediari și mobilizând vechile legături comuniste.
Aceasta este răspândită de partide și mișcări politice, ONG-uri, grupuri de reflecție, personalități religioase, foști și actuali jurnaliști, influenceri și personalități din domeniul cultural sau academic, conform aceluiași studiu. Rezistența la dezinformare este foarte scăzută: România se află pe penultimul loc în rândul țărilor UE în ceea ce privește alfabetizarea media. Un raport din 2022 a concluzionat că „românii au internalizat narațiunile conspiraționiste globale (…) și informațiile eronate au prevalat asupra argumentelor prezentate de comunitatea științifică sau de autorități”.
Există probleme semnificative în peisajul media; un raport al RFS evidențiază probleme legate de finanțarea mass-media și de presiunile exercitate de proprietari asupra deciziilor editoriale. Partea pozitivă este că există un sector media independent puternic, care, deși nu beneficiază de aceeași vizibilitate și finanțare ca mass-media mainstream, a devenit foarte relevant datorită investigațiilor sale. Autoritățile române nu au reușit până în prezent să combată în mod eficient dezinformarea.
Există unele planuri pe hârtie, de exemplu, Strategia națională pentru comunicare strategică și combaterea dezinformării, dar punerea în aplicare a măsurilor este insuficientă. În ultimul an, unii politicieni, precum și ANCOM (Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații) și CNA (Consiliul Național al Audiovizualului) au jucat un rol mai activ, dar unele inițiative au fost criticate pentru că erau confuze și exagerate, concluzionează raportul.
Citiți raportul european integral privind fenomenul dezinformării din România pe disinfo.eu.