Provocările sistemului de sănătate
Marți, 4 noiembrie 2025, la cea de-a treia ediție a Health EU Summit, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a subliniat o problemă alarmantă: există o diferență de 8 ani în speranța de viață între statele din Vestul și cele din Estul Europei. "Europa se confruntă cu provocări majore: un deficit de 1,2 milioane de profesioniști în sănătate, 54% dintre decese cauzate de boli cardiovasculare și cancer, și o criză de echitate în accesul la servicii medicale", a declarat Negrescu în cadrul summit-ului, la care au participat și ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, și președintele Comisiei pentru Sănătate Publică din Parlamentul European, Adam Jarubas.
Potrivit datelor prezentate de Negrescu, deficitul de personal medical este o problemă majoră nu doar în România, ci în întreaga Uniune Europeană. Potrivit unui raport Eurostat din 2024, 1,2 milioane de profesioniști în sănătate sunt necesari pentru a acoperi nevoile populației, ceea ce evidențiază necesitatea urgentă de reforme în acest sector.
Victor Negrescu a insistat asupra importanței ca sănătatea să devină o prioritate politică și bugetară în Uniunea Europeană, subliniind că aceste măsuri sunt esențiale pentru a aborda inegalitățile existente. "Prin amendamentele pe care le-am propus în bugetul UE 2026, ne propunem să creștem finanțarea pentru programul EU4Health, să sprijinim inovația medicală și digitală, și să investim în sănătatea mintală, precum și în accesul la servicii medicale în zonele rurale", a adăugat el.
România, în acest context, trece printr-o transformare semnificativă a sistemului său de sănătate. Conform datelor publicate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), bugetul instituției a aproape s-a dublat în ultimii ani, iar peste 100 de molecule noi au fost introduse în tratamentele disponibile. În plus, 21 de spitale sunt în construcție, dintre care 17 sunt finanțate integral din fonduri europene, ceea ce reflectă un angajament serios față de îmbunătățirea infrastructurii medicale.
În contrast cu progresele din România, alte state membre ale Uniunii Europene se confruntă cu provocări similare, dar cu rezultate diferite. De exemplu, în țări precum Suedia și Germania, speranța de viață este semnificativ mai mare, ceea ce sugerează că politicile de sănătate adoptate acolo sunt mai eficiente. Aceste diferențe ridică întrebări privind distribuția resurselor și eficiența sistemelor de sănătate.
Criticii acestor inegalități atrag atenția asupra nevoii de a aborda nu doar problemele financiare, ci și cele sistemice, care contribuie la disparitățile în sănătate. "Este esențial ca toți cetățenii europeni să aibă acces egal la servicii medicale de calitate", a declarat un expert în sănătate publică, care a dorit să rămână anonim.
În concluzie, abordarea inegalităților în sănătate va necesita nu doar o alocare mai bună a resurselor, ci și o colaborare strânsă între statele membre ale Uniunii Europene. Negrescu a subliniat că următorii pași trebuie să includă o monitorizare constantă a progreselor și adaptarea strategiilor de sănătate pentru a răspunde nevoilor populației.
Implementarea acestor măsuri va fi crucială pentru a asigura o sănătate mai bună pentru toți europenii, indiferent de locul în care trăiesc.