Siguranța în rețelele de gaze
În România, accidentele din cauza gazelor naturale fac de 100 de ori mai multe victime decât în Vestul Europei. Țara noastră este pe primul loc atunci când vine vorba de neglijența siguranței proprii case. Potrivit datelor Asociației Energia Inteligentă, raportat la numărul de kilometri de rețea și la accidentele din cauza acumulărilor de gaze, cifrele sunt îngrijorătoare. În fiecare an, în România mor oameni din cauze care ar putea fi evitate. Scurgerile de gaze fac de 100 de ori mai multe victime în România, raportat la 50.000 km de conducte de distribuție, decât în Europa de Vest. Asociația estimează că, anual, între 100 și 300 de incidente din cauza acumulărilor de gaze au loc, în care își pierd viața între 10 și 30 de persoane.
De cele mai multe ori, tragediile nu se întâmplă din „ghinion”, ci dintr-un lanț de mici neglijențe: o verificare tehnică amânată, o instalație improvizată, un miros de gaz ignorat. În multe locuințe, siguranța este tratată ca un moft, nu ca o obligație. Conform unei analize, în timp ce în Europa de Vest verificările sunt făcute periodic, în România ele sunt adesea văzute ca o formalitate sau o cheltuială în plus. În țările din Occident, frecvența medie a accidentelor (explozii/intoxicări) este de aproximativ 1 accident la 50.000 km de rețea, iar frecvența medie a deceselor este de aproximativ 0,13 decese la 50.000 km de rețea. În România, frecvența accidentelor este de aproximativ 150 accidente la 50.000 km de rețea, iar frecvența medie a deceselor este de aproximativ 15 decese la 50.000 km de rețea.
În Vestul UE, rețeaua de gaze depășește 1,2 milioane de km. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, a declarat că un cumul de factori contribuie la astfel de incidente, inclusiv comportamentul consumatorilor, dar și faptul că operatorii de distribuție sunt concentrați pe extinderea rețelelor, și nu neapărat pe reabilitarea acestora, din cauza legislației. "Suntem țara cu cea mai veche industrie și cea mai veche rețea de distribuție a gazelor naturale. Avem cu 60 de ani înaintea majorității țărilor europene o activitate în acest domeniu. Asta înseamnă că încă avem multe conducte vechi din oțel care, din păcate, au un grad de defectare mai mare decât conductele din plastic, cele din politilenă, care se folosesc în momentul de față, în special pentru partea stradală. Dacă vorbim despre interiorul imobilelor, discutăm de o schimbare care s-a produs acum 14 ani, când s-a liberalizat accesul la servicii de revizii, verificări, reparații, proiectare, execuție a instalațiilor de utilizare în interiorul imobilelor. Această situație a dus la stagnarea calității serviciilor", a spus Chisăliță.
Expertul a subliniat că legislația actuală nu mai permite nicio repercusiune, totul rămânând la buna credință a consumatorului de a face aceste verificări sau revizii. "Comportamentul pe care îl avem este unul care se adoptă în timp. Am fost martorii unor situații în care o firmă care a venit pentru verificare poate că nu a atins anumite elemente sau ne-a trimis doar o factură. Observăm că, de multe ori, neglijența firmelor, dar și a consumatorilor, a condus la situația actuală. Trebuie să recăpătăm încrederea în cei care sunt abilitați să facă aceste verificări", a adăugat Chisăliță.
În ceea ce privește investițiile și lucrările de reparații la conductele de gaze, Chisăliță a menționat că operatorul de distribuție trebuie să acționeze conform unui plan aprobat de ANRE. "Lucrurile nu sunt doar la latitudinea operatorului, ci este o conlucrare între operator și instituțiile statului. De multe ori, este mai 'rentabil' să construiești noi conducte, ceea ce înseamnă noi volume, clienți și venituri, decât să reabilitezi o rețea veche. Având în vedere că rețelele de distribuție sunt monopol de stat și tarifele sunt reglementate, este clar că operatorii sunt constrânși să investească în dezvoltarea de noi rețele, mai puțin în reabilitarea celor existente. Cadrul legal nu încurajează îmbunătățirea rețelelor vechi, ceea ce este o problemă majoră în acest sector", a concluzionat expertul.
În concluzie, este evident că accidentul de gaze naturale în România reprezintă o problemă gravă, cu un impact semnificativ asupra vieților oamenilor. Este esențial ca autoritățile și operatorii de distribuție să colaboreze pentru a îmbunătăți calitatea rețelelor de gaze și pentru a asigura siguranța consumatorilor.
Revizuirea legislației și implementarea unor măsuri stricte de control și verificare ar putea contribui la reducerea numărului de accidente și, implicit, la salvarea de vieți.