Investiții în apărare analizate
Statul român este preocupat ca prin acest mecanism SAFE, care aduce şi o finanţare pentru zona navală, să salvăm şantierul naval de la Mangalia, a afirmat, luni, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, Radu Miruţă, în cadrul unui briefing la Palatul Victoria, transmite Agerpres.
„Suntem preocupaţi, aşa cum am anunţat, ca prin acest mecanism SAFE, care aduce o finanţare pentru zona navală, să salvăm şantierul naval de la Mangalia”, a precizat ministrul. Potrivit acestuia, autorităţile române se află în discuţii pentru producerea în ţară de echipamente şi armament în domeniile naval, infanterie și altele.
„Suntem în discuţii pentru zona navală, pentru maşina de luptă infanterie, pentru arma de asalt, pentru drone. Analizăm toate ofertele posibile. Am primit de la Ministerul Apărării criteriile operaţionale pe care aceste produse trebuie să le îndeplinească, iar la Ministerul Economiei căutăm cea mai bună variantă comercială pentru statul român”, a adăugat Miruţă.
El a menţionat că există o bună colaborare între instituţiile statului. „Vreau să sting orice speculaţie şi să asigur că există o colaborare permanentă între Ministerul Economiei, cancelaria Prim-ministrului, Ministerul Apărării şi Administraţia Prezidenţială, astfel încât să identificăm cea mai bună metodă pentru a livra Armatei Române produsele de care are nevoie. Sunt discuţii comerciale pe care le analizăm astfel încât să vedem că statul român reuşeşte să obţină nu doar un împrumut cu dobândă mică, această dobândă prin SAFE, care este de 3%, dacă la final preţul produsului este de două-trei ori mai scump. Nu ne uităm doar să împrumutăm aceşti bani la o rată a dobânzii mică. Ne interesează ca produsul obţinut folosind aceşti ani să aibă un preţ corect”, a mai spus ministrul Economiei.
Radu Miruţă a participat, luni, alături de premierul Ilie Bolojan, la întâlnirea cu reprezentanţii companiei germane din industria apărării Rheinmetall, delegaţie condusă de către CEO-ul Armin Papperger. În cadrul întrevederii a fost semnat acordul final de colaborare pentru realizarea, la Victoria (judeţul Braşov), a unei investiţii strategice: o fabrică de pulberi pentru muniţie, construită de la zero.
Angajații de la șantierul naval Mangalia au protestat la finalul lunii noiembrie, în faţa Ministerului Economiei. Ei au acuzat autorităţile statului că nu există nicio strategie sau un plan concret şi corent de redresare a şantierului. Șantierul Naval Mangalia a trecut prin mai multe mâini în ultimele decenii, de la sud-coreenii de la Daewoo la olandezii Damen. Cu o suprafață de peste 1.000.000 de metri pătrați, este cel mai mare șantier naval din România și unul dintre cele mai mari din Europa.
Acum, șantierul naval Mangalia este într-o situație critică de funcționare. Controlat în proporție de 98% de Ministerul Economiei, Șantierul Naval 2 Mai Mangalia este acționar cu 51% în șantierul naval Mangalia, iar olandezii cu 49%. Damen s-a retras între timp din parteneriatul cu statul român, acuzând autoritățile că nu au respectat contractul de asociere. Olandezii au dat în judecată România și cer despăgubiri de 500 de milioane de euro. Anul trecut, șantierul a intrat în insolvență. Câteva sute de angajați au fost concediați, iar datoriile companiei au ajuns la 160 de milioane de euro. În plus, activitatea șantierului s-a bazat în ultima vreme în principal doar pe contracte de reparații, nu pe construcția de nave, potrivit Economedia.
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, a declarat, în 13 octombrie, că lista achiziţiilor pe care România le va face prin program urmează să devină publică la finalul lunii noiembrie. Oficialii români, în frunte cu președintele Nicușor Dan, au avut până acum discuții pentru proiecte în cadrul programului cu Germania, Franța, Spania, Ucraina.
România va beneficia de 16,68 miliarde de euro finanțare prin mecanismul european Security Action for Europe (SAFE), potrivit alocărilor provizorii anunțate de Comisia Europeană pentru statele membre. Este a doua alocare ca ordin de mărime stabilită de Comisie. Lista proiectelor trebuie trimise la Comisie până pe 29 noiembrie.
Participarea la programul SAFE are trei componente: apărare, bugetară și de infrastructură.
Instrumentul SAFE (Security Action for Europe) este un mecanism financiar temporar al Uniunii Europene, cu un buget de 150 de miliarde euro, sub formă de împrumuturi, pentru care 19 state membre, inclusiv România, au exprimat interesul.