Radu Miruţă: România va primi 16 miliarde euro pentru apărare

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 5 minute

Pe scurt

România va beneficia de 16 miliarde de euro prin programul SAFE al Comisiei Europene, destinate industriei de apărare și infrastructurii strategice. Ministrul Economiei, Radu Miruță, a subliniat importanța acestor fonduri pentru modernizarea capacităților militare, inclusiv salvarea șantierului naval de la Mangalia. Investițiile vizează producția militară și infrastructura de transport necesară armatei.

EN

Brief

Romania will receive 16 billion euros through the EU's SAFE program aimed at defense production and infrastructure modernization. Minister Radu Miruță emphasized the significance of these funds for military capacity upgrades, including saving the Mangalia shipyard. The investments focus on military production and transport infrastructure needed for the army.

Radu Miruţă: România va primi 16 miliarde euro pentru apărare
Sursa foto: digi24.ro

Fonduri pentru producție militară

Ministrul Economiei, Radu Miruţă, a declarat luni, într-o conferinţă de presă, că România va primi 16 miliarde de euro prin programul SAFE al Comisiei Europene, fonduri destinate dezvoltării capacităţilor de producţie din industria de apărare şi modernizării infrastructurii strategice.„Suma se împarte în două categorii: 11 miliarde de euro pentru producţia militară exclusiv şi aproximativ 5 miliarde pentru infrastructura de transport necesară armatei”, a precizat Miruţă.

Ministrul a explicat că investiţiile vor include proiecte pentru zona navală, maşina de luptă a infanteriei, arma de asalt şi dronele, fiind analizate în prezent mai multe oferte. Miruţă a subliniat că statul român vrea să folosească acest mecanism de finanţare şi pentru a salva şantierul naval de la Mangalia. „Ne uităm la preţul final al produselor, nu doar la dobânda mică a împrumutului. Vrem ca rezultatul să fie corect pentru statul român”, a spus ministrul, adăugând că există o colaborare permanentă între Ministerul Economiei, Cancelaria Prim-Ministrului, Ministerul Apărării şi Administraţia Prezidenţială pentru coordonarea proiectelor.

Întrebat despre ordonanţa care ar trebui să faciliteze investiţiile în industria de apărare, Miruţă a explicat că actul normativ a primit deja toate avizele şi a fost transmis către CSAT, procedură necesară înainte de aprobarea finală în Guvern. „Această ordonanţă nu are legătură cu decizia Statelor Unite privind trupele din Europa, ci cu accelerarea investiţiilor în apărare. Ea va debloca fonduri importante, inclusiv sumele blocate în conturile unor companii care nu puteau acoperi TVA-ul necesar pentru investiţii”, a precizat ministrul.

Radu Miruţă a mai spus că statul îşi va păstra dreptul de veto în companiile din industria de apărare, chiar dacă nu va deţine majoritatea acţiunilor, pentru a asigura controlul asupra deciziilor strategice. „Vrem să creăm un cadru clar şi eficient, care să permită investiţii rapide şi sigure. Este absurd să ai bani şi să nu-i poţi folosi pentru că legislaţia te blochează”, a mai declarat ministrul.

Radu Miruţă a anunțat, referitor la programul SAFE al UE, că Guvernul analizează toate ofertele posibile, fiind discuții pentru zona navală, ca să fie salvat șantierul Mangalia, pentru maşina de luptă a infanteriei, pentru arma de asalt şi pentru drone. Ministrul Economiei a adăugat că a primit de la Ministerul Apărării criteriile operaţionale pe care aceste produse trebuie să le îndeplinească, iar la ministerul său este căutată cea mai bună variantă comercială pentru statul român.

„Suma pe care am primit-o de la Comisia Europeană se împarte în două categorii: o categorie mare de 11 miliarde de euro este pentru producția militară exclusiv, o altă categorie de aproximativ 5 miliarde de euro este pentru zona de transport, care este necesară și industriei naționale de apărare. E vorba de acele planuri de mobilizare care, pentru a transporta diverse produse ale Armatei române, are nevoie de anumite caracteristici pentru infrastructura de transport. Eu pot să vă dau detalii pentru zona de armament”, a declarat Radu Miruță, întrebat ce alte investiții vor atrage bani din programul SAFE, într-o conferință de presă susținută luni la Palatul Victoria.

„Suntem în discuții pentru zona navală, suntem în discuții pentru mașina de luptă a infanteriei, suntem în discuții pentru arma de asalt, suntem în discuție pentru drone, analizăm toate ofertele posibile; am primit de la Ministerul Apărării, care sunt criteriile operaționale pe care aceste produse trebuie să le îndeplinească, iar la Ministerul Economiei căutăm cea mai bună variantă comercială pentru statul român”, a completat el.

Miruță a mai spus că sunt analizate variante, prin acest mecanism SAFE, pentru a salva șantierul naval din Mangalia. „Vreau să sting orice speculație și să vă asigur că există o colaborare permanentă între Ministerul Economiei, Cancelaria prim-ministrului, Ministerul Apărării și Administrația Prezidențială, astfel încât să identificăm cea mai bună metodă pentru a livra Armatei române produsele de care Armata română are nevoie. V-am dat câteva exemple care țin cont de dezmorțirea fabricilor din România care au capacitate să producă așa ceva. Suntem preocupați, așa cum am anunțat, ca prin acest mecanism SAFE, care aduce o finanțare pentru zona navală, să salvăm șantierul naval de la Mangalia”, a mai explicat ministrul Economiei.

El a adăugat că este analizată o variantă prin care statul român să poată obține un împrumut cu dobândă mică, această „dobândă prin SAFE care este de 3%, dacă la final prețul produsului este de 2-3 ori mai scump”.

„Sunt discuții comerciale pe care le analizăm, astfel încât să vedem că statul român reușește să obțină nu doar un împrumut cu dobândă mică, această dobândă prin SAFE care este de 3%, dacă la final prețul produsului este de 2-3 ori mai scump.

Nu ne uităm doar să împrumutăm acești bani la o rată a dobânzii mică ci ne interesează ca produsul obținut, folosind acești bani, să aibă un preț corect și pentru asta suntem în discuții și cu armatele și cu reprezentanții armatelor celorlalte state europene, ale Ministerului Economiei, să observăm care este prețul corect pentru produsul respectiv”, a conchis Radu Miruță.