Provocări în apărarea antiaeriană
Pe măsură ce octombrie se încheie și frigul începe să se simtă tot mai apăsător, Ucraina intră într-o nouă iarnă cu temeri în creștere. Sub ploaia constantă de rachete și drone rusești, civilii se simt din nou expuși, în timp ce armata se luptă să acopere golurile din sistemul de apărare antiaeriană. La Kiev, atacurile combinate cu rachete și drone au devenit aproape o rutină tragică. Dacă până de curând loviturile de amploare redusă, cu drone, provocau mai degrabă pagube materiale, noaptea de 26 octombrie a adus un nou nivel al dezastrului: două blocuri de locuințe au fost lovite direct. Trei oameni au murit, iar alți 32 – între care și trei copii – au fost răniți. Incidentul a expus o realitate îngrijorătoare: tot mai multe drone rusești reușesc să treacă de sistemele de apărare și să lovească ținte civile. Pentru a contracara valul tot mai dens de drone Shahed – vehicule lente, dar devastatoare – Ucraina a mizat pe dezvoltarea dronelor-interceptor produse pe plan intern. Acestea sunt drone de tip FPV („first-person view”), ghidate manual de un operator, care vânează dronele inamice și le distrug fie prin coliziune directă, fie prin detonare în apropiere. Deși incapabile să oprească rachetele, aceste interceptoare s-au dovedit eficiente împotriva dronelor lente Shahed. În vară, președintele Volodimir Zelenski anunța un plan ambițios: 1.000 de drone-interceptor produse zilnic. În realitate, la începutul lui octombrie, comandantul-șef Oleksandr Sîrski afirma că aceste drone au devenit principala armă împotriva atacurilor aeriene. Zelenski a declarat recent că în noiembrie producția ar putea atinge 500–800 de unități pe zi.
Totuși, dincolo de cifre, problema nu este producția – ci folosirea lor. Integrarea acestor drone într-un sistem coerent de apărare antiaeriană s-a dovedit un obstacol major. „Nu e greu să construiești 500 de drone pe zi, dar e complicat să le folosești eficient”, a recunoscut un fost comandant de unitate de drone, Iurii Kasianov, citat de Kyiv Independent. El explică: „Pentru fiecare dronă ai nevoie de un operator experimentat, de echipă, radar, infrastructură și finanțare. Totul depinde de factorul uman.” Zelenski însuși a admis dificultatea, subliniind că „pregătirea operatorilor” este un proces „complicat”. Speranțele privind dronele-interceptor autonome, controlate de inteligență artificială, rămân deocamdată un vis. Piloții continuă să depindă de reflexele lor, de antrenament și, adesea, de intuiție.
Unul dintre cei mai buni, cunoscut sub indicativul „Otomanul”, are doar 21 de ani și operează din apropierea orașului Izium, în regiunea Harkov. „Nu am niciun secret. Pur și simplu simt”, spune el. Cu aproximativ 60 de drone Shahed doborâte, tânărul este considerat unul dintre cei mai eficienți piloți de drone-interceptor din lume. Unitatea sa, Corpul 3 de Armată – cunoscut până de curând drept Brigada 3 de Asalt – este una dintre cele mai bine organizate și independente formațiuni ale armatei ucrainene. Spre deosebire de alte unități, dispune de infrastructura și finanțarea necesare pentru a întreține o flotă de interceptoare. Dar experiența lor rămâne greu de extins la nivel național. Oleksii, un comandant adjunct care coordonează patru unități de apărare antiaeriană din nordul Kievului, spune că doar una dintre ele este complet operațională. „Celelalte abia sunt în stadiu de formare. Probabil vor fi pregătite spre sfârșitul anului.”
Pentru populația civilă, fiecare zi pierdută înseamnă o noapte în plus sub amenințarea dronelor Shahed.
Iar iarna, cu nopțile ei lungi și vremea ce îngreunează vizibilitatea, abia începe.