Decizie guvernamentală privind muncitorii străini
Guvernul României a decis să reducă, pentru anul 2026, numărul maxim de muncitori străini care pot fi angajați în țară. Ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat că această măsură are ca scop prioritar crearea de locuri de muncă pentru cetățenii români. "Având în vedere că în calcul pentru salariul minim ne-a spus, printre altele, Institutul Național de Statistică, faptul că există posibilitatea de a avea un anumit număr de disponibilizări în anul viitor, eu am considerat de cuviință ca în anticiparea acestor probleme sociale să avem cât mai multe locuri de muncă disponibile pentru cetățenii români", a afirmat Manole pentru Digi 24.
Potrivit deciziei adoptate în cadrul Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, pentru anul 2026 a fost stabilit un contingent de 90.000 de permise de muncă pentru cetățenii din afara Uniunii Europene. Comparativ cu anul 2025, când nivelul aprobat a fost de 100.000 de permise, se înregistrează o scădere de 10.000. Această reducere este considerată esențială având în vedere estimările privind evoluția pieței muncii și posibilele restructurări din sectorul bugetar.
Mediul de afaceri a solicitat o creștere a contingentului până la 150.000 pentru anul 2026, dar această propunere a fost respinsă. Blocul Național Sindical (BNS) a criticat poziția patronatelor, subliniind că în ciuda argumentelor lor privind necesitatea de a angaja mai mulți muncitori străini, acestea au solicitat și o înghețare a salariului minim, ceea ce indică o contradicție în pozițiile lor.
Ciprian Nicolae Văcaru, secretar de stat la Ministerul Muncii, a anunțat pe pagina sa de Facebook deciziile luate în cadrul ședinței Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social. Premierul Ilie Bolojan a menționat că este "foarte probabil" ca salariul minim brut pe țară să rămână la nivelul actual și anul viitor. Guvernul a comunicat că, deși a decis plafonarea salariilor din sectorul public pentru anul viitor, o eventuală creștere a salariului minim ar antrena automat o creștere a altor salarii din sectorul public, ceea ce România nu își poate permite în acest context economic.
Consultările privind salariul minim vor continua până la sfârșitul lunii noiembrie, iar impactul acestor decizii asupra pieței muncii și asupra cetățenilor români rămâne de analizat.
În acest context, este esențial ca atât autoritățile, cât și mediul de afaceri să colaboreze pentru a găsi soluții care să răspundă nevoilor economice actuale fără a neglija interesele lucrătorilor români.