Controversă în Catedrala Națională
O melodie pe versuri de Radu Gyr, propagandistul Mişcării Legionare, a fost interpretată în 30 octombrie de corul Patriarhiei Tronos Junior în Catedrala Naţională. Această iniţiativă a generat controverse semnificative în rândul politicienilor și al societății civile, iar liderul deputaţilor UDMR, Csoma Botond, a declarat că reprezintă „o prăbuşire morală”. Evenimentul controversat a avut loc de Ziua Clerului Militar, sărbătorită la Catedrala Naţională printr-un Te Deum oficiat de Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop vicar patriarhal, conform reportajului realizat de News.ro.
La eveniment au participat Ministrul Apărării, membri ai Familiei Regale, şeful Statului Major și toţi preoţii militari, conform Basilica. Melodia interpretată se numește „Avem o țară”, iar versurile îi sunt atribuite lui Radu Gyr, un poet care a fost legat de Mişcarea Legionară. Cântecul este frecvent interpretat de corurile bisericești din România și nu numai, având numeroase versiuni disponibile pe platformele de streaming video.
„În Catedrala Naţională, între pereţi proaspăt sfinţiţi, copii au cântat un poem de Radu Gyr – poetul care a fost propagandistul Mişcării Legionare, vocea unei ideologii fasciste care a semănat ură şi moarte”, a scris Csoma Botond pe Facebook. El a continuat, afirmând că „Garda de Fier nu a fost o mişcare naţională, ci o sectă fascistă, o ideologie ucigaşă. Acum, ecoul acelui trecut întunecat s-a auzit în catedrală, ascuns sub vocea şi inocenţa copiilor. Asta nu poate fi justificată. Nu este o greşeală, ci o prăbuşire morală, atunci când locul sfânt şi inocenţa devin decorul crimelor trecutului”.
Conform documentelor CNSAS, Radu Gyr (Demetrescu Ştefan) a fost condamnat în 4 aprilie 1945 pentru crime împotriva statului, eliberat în 6 august 1956 și rearestat pe 19 iulie 1958 pentru activitate legionară. Aceleași documente arată că Gyr a stabilit legături cu legionari notorii și a recitat poeziile sale în întâlniri ce aveau rolul de a îndoctrina tineretul legionar.
Reacția lui Vasile Bănescu, fost purtător de cuvânt al Patriarhiei Române, a fost de asemenea notabilă. El a afirmat într-un text publicat că „Gyr-area unei ideologii anticreștine?” și a subliniat că „cultivarea festivistă în spațiul ecleziastic a memoriei și textelor unor intelectuali căzuți cândva în ispita demonismului ideologic... face un enorm rău Bisericii”. Bănescu a continuat să exprime îngrijorări cu privire la consecințele unei astfel de interpretări, subliniind importanța discernământului în alegerea pieselor interpretate în Catedrala Națională.
Alexandru Florian, directorul Institutului „Elie Wiesel”, a solicitat autosesizarea instituţiilor abilitate în baza OUG 31/2002 după acest incident, evidențiind astfel gravitatea și sensibilitatea subiectului abordat. Aceste reacții subliniază tensiunea existentă în societatea românească cu privire la modul în care istoria legionară este interpretată și integrată în cultura contemporană, în special în contextul locurilor sacre.
Controversa a generat un val de reacții în mediul online, cu argumente pro și contra aduse de către cetățeni, istorici și analiști politici. Criticii au subliniat necesitatea de a nu uita trecutul întunecat al Mişcării Legionare, în timp ce susținătorii au pledat pentru libertatea de expresie artistică și de interpretare culturală. Această dezbatere continuă să fie relevantă în contextul actual al României, unde identitatea națională și istoria sunt teme extrem de sensibile.
În concluzie, interpretarea melodiei pe versuri de Radu Gyr în Catedrala Națională nu doar că a stârnit controverse, dar a și evidențiat diviziunile existente în societatea românească cu privire la modul de a aborda istoria și valorile morale ale națiunii.
Această situație ridică întrebări importante despre responsabilitatea culturală și morală a instituțiilor religioase și despre modul în care trecutul influențează prezentul.