Impactul atacului asupra infrastructurii ruse
Serviciul de informaţii militare al Ucrainei (HUR) a transmis că operaţiunea specială din 31 octombrie a vizat conducta din districtul Ramensky al regiunii Moscova, care transporta benzină, motorină şi combustibil pentru aviaţie, era o rută de aprovizionare cheie pentru forţele ruse care desfăşurau operaţiuni împotriva Ucrainei.
„Sistemele de apărare anti-drone şi gărzile înarmate nu au putut să o oprească”, a declarat HUR într-un comunicat. „Toate cele trei conducte au explodat simultan, făcând întreaga conductă inutilizabilă”.
Ukrainian Defense Intelligence has attacked the Koltsevoy oil pipeline in Moscow region on October 31. All three lines of the pipeline used to transport gas, diesel and aviation fuel have simultaneously and successfully exploded.
Conducta „Ring” de 400 de kilometri conecta rafinăriile din Ryazan, Nijni Novgorod şi Moscova, fiind capabilă să transporte până la 3 milioane de tone de combustibil pentru aviaţie, 2,8 milioane de tone de motorină şi 1,6 milioane de tone de benzină în fiecare an.
Locotenentul general Kirilo Budanov, şeful HUR, a declarat că atacul a avut un impact mult mai mare decât orice sancţiuni economice impuse Rusiei. „Acţiunile noastre directe au cauzat Rusiei daune mult mai mari decât orice sancţiuni aplicate până acum”, a spus Budanov. „Este un adevăr matematic. Atacurile noastre lovesc agresorul acolo unde îl doare cel mai tare”.
Ucraina a utilizat din ce în ce mai mult drone şi rachete cu rază lungă de acţiune pentru a lovi ţinte strategice din Rusia. Vineri noaptea, atacurile au lovit instalaţii din trei regiuni, inclusiv Oriol, unde a fost atacată o centrală termică, lăsând părţi ale oraşului fără electricitate.
În regiunea Vladimir, a izbucnit un incendiu la substaţia Vladimirskaia de 750 kV, o parte crucială a reţelei de energie de înaltă tensiune a Moscovei. Atacul a întrerupt fluxul de energie de la centralele nucleare şi termice către capitala Rusiei.
Potrivit Kyiv Post, au fost raportate explozii şi în apropierea rafinăriei Slavneft-YANOS din Yaroslavl, forţând autorităţile să închidă temporar aeroportul local. Oficialii ucraineni au declarat că aceste atacuri fac parte dintr-un efort coordonat de a degrada logistica militară şi infrastructura energetică a Rusiei.
Volodimir Zelenski a declarat anterior că atacurile Ucrainei asupra instalaţiilor petroliere ruseşti au redus producţia de rafinare şi combustibil a Moscovei cu aproximativ 20-27%, creând penurie de combustibil şi cozi la benzinării. Mai multe rafinării au fost avariate, forţând Rusia să redistribuie producţia către alte fabrici.
Preşedintele ucrainean a adăugat că majoritatea atacurilor - 90-95% - în interiorul Rusiei utilizează acum arme cu rază lungă de acţiune fabricate în Ucraina, cu sprijin limitat din partea rachetelor britanice Storm Shadow şi franceze SCALP. El a spus că Ucraina va continua să vizeze instalaţiile pentru a slăbi finanţarea războiului Rusiei.
Pentagonul a fost autorizat să livreze Ucrainei rachete Tomahawk cu rază lungă de acțiune, după ce a evaluat că acest lucru nu ar avea un impact negativ asupra arsenalelor americane. Decizia politică finală este în mâinile președintelui Donald Trump, potrivit a trei oficiali americani și europeni familiarizați cu situația citați de CNN.
Trump a declarat la începutul lunii octombrie, în timpul unei întâlniri cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, la Casa Albă, că ar prefera să nu furnizeze rachetele Ucrainei pentru că „nu vrem să renunțăm la lucruri de care avem nevoie pentru a ne proteja țara”.
Statul Major Întrunit a informat Casa Albă despre evaluarea sa la începutul acestei luni, chiar înainte ca Trump să se întâlnească cu Zelenski. Se pare că evaluarea i-a încurajat pe aliații europeni ai SUA, care cred că aceștia au acum mai puține scuze pentru a nu furniza rachetele, au declarat doi oficiali europeni.
Trump a mai spus, cu doar câteva zile înainte de întâlnirea cu Zelenski, că SUA are „o mulțime de rachete Tomahawk” pe care le-ar putea oferi Ucrainei.
Tomahawk este o rachetă de croazieră subsonică cu rază lungă de acțiune, proiectată pentru lovituri de precizie împotriva țintelor terestre. Fiind o rachetă subsonică, zboară la viteze sub viteza sunetului, însă folosește un zbor la altitudine foarte joasă (sea-skimming sau terrain-following) pentru a evita detectarea de către radarele inamice, urmărind conturul terenului sau suprafața apei.
Această capacitate, combinată cu un sistem avansat de ghidare, îi conferă o precizie remarcabilă, adesea măsurată în metri. Raza operațională impresionantă, care variază între 1.600 și 2.500 de kilometri (în funcție de model și sarcină utilă), permite lansarea rachetelor de pe platforme aflate la o distanță sigură de spațiul aerian apărat al inamicului.
Racheta este lansată de pe nave de suprafață (distrugătoare, crucișătoare) și submarine (din tuburile torpiloare sau sistemele verticale de lansare – VLS).
De-a lungul timpului, racheta Tomahawk a fost modernizată continuu, cea mai recentă variantă fiind Tomahawk Block V, care include sisteme de navigație și comunicații îmbunătățite și capacitatea de a ataca ținte în mișcare pe mare.
Costul unitar al unei rachete, estimat în jurul valorii de 2 milioane de dolari, reflectă tehnologia complexă și capacitățile operaționale avansate pe care le oferă.