Cereri pentru stimularea exporturilor italiene
Ministrul italian al Afacerilor Externe, Antonio Tajani, a cerut vineri Băncii Centrale Europene (BCE) să reducă dobânzile pentru a „slăbi euro” şi a stimula exporturile, informează agenția de știri AFP, citată de Agerpres.
BCE a decis, joi, să menţină nemodificată dobânda de referinţă la 2%, pentru a treia şedinţă consecutivă.
„Un dolar din ce în ce mai slab şi un euro din ce în ce mai puternic pun exportatorii noştri în dificultate, pe lângă tarifele vamale”, a declarat Tajani într-o conferinţă de presă comună cu comisarul european pentru comerţ, Maros Sefcovic, aflat în vizită la Roma.
„Sper că şi Banca Centrală Europeană va începe să ia în considerare, aşa cum face la Rezerva Federală a SUA, o nouă reducere a ratelor dobânzilor, dar şi o nouă achiziţie de datorii pe piaţă, pentru a oferi mai multă lichiditate şi a reduce puterea euro”, a continuat ministrul italian de externe.
„În caz contrar, situaţia devine din ce în ce mai dificilă pentru exportatorii noştri, iar costul diferenţei dintre dolar şi euro riscă să fie chiar mai mare decât tarifele”, a declarat Antonio Tajani.
Italia, al treilea cel mai mare exportator european de bunuri către Statele Unite, ar putea vedea cum vânzările sale spre SUA scad cu 16,7 miliarde de euro pe an, în special pentru maşini-unelte, băuturi şi automobile, potrivit federaţiei patronale italiene Confindustria.
Pentru Antonio Tajani, acordul privind un tarif general de 15% cu Statele Unite „este un acord bun”. „Cu toate acestea, dacă americanii continuă să scadă valoarea dolarului, chiar şi acest acord bun riscă să fie subminat pe un alt front”, a subliniat Tajani.
BCE a decis, joi, să menţină nemodificată dobânda de referinţă la 2%, pentru a treia şedinţă consecutivă. „Nu m-aş plânge prea mult de creştere în acest moment”, a spus Christine Lagarde, citând datele preliminare publicate joi de Eurostat, care arătau că economia zonei euro a crescut cu 0,2% în trimestrul al treilea, o performanţă peste aşteptări.
Într-o conferință de presă, susținută vineri alături de comisarul european pentru comerț Maros Sefcovic, vicepremierul Italiei, Antonio Tajani, a făcut apel la Banca Centrală Europeană (BCE) să adopte urgent măsuri de relaxare monetară. Acestea includ reducerea dobânzilor și reluarea programului de achiziții de active, menite să sprijine economia europeană și exportatorii italieni.
Apelul Italiei: BCE trebuie să acționeze pentru a slăbi euro
„Un dolar tot mai slab și un euro tot mai puternic îi afectează în plus pe exportatorii noștri, pe lângă tarifele vamale”, a declarat Tajani la Roma, citat de Bloomberg. „Sper ca BCE să înceapă să se gândească – la fel ca banca centrală a Statelor Unite – la noi reduceri ale ratelor dobânzilor, dar și la o nouă rundă de relaxare cantitativă pentru a asigura mai multă lichiditate și a diminua forța monedei euro”, a adăugat oficialul italian.
Potrivit lui Tajani, aprecierea monedei unice riscă să anuleze beneficiile recentei înțelegeri comerciale dintre Uniunea Europeană și Statele Unite, care stabilește tarife de 15% pentru majoritatea bunurilor. Fără astfel de măsuri, „va deveni din ce în ce mai dificil pentru exportatori”, a atras atenția vicepremierul.
Programul BCE, suspendat din cauza inflației
Programul de relaxare cantitativă, la care face referire Antonio Tajani, este un instrument prin care băncile centrale injectează bani în economie, cumpărând obligațiuni guvernamentale. Împreună cu dobânzile mai mici, măsura are scopul de a ușura accesul la credite și de a preveni recesiunile.
Banca Centrală Europeană a întrerupt programul în 2022, după ce inflația s-a accelerat, temându-se că banii suplimentari injectați în economie ar fi dus la scumpiri și mai mari. Oprirea programului a însemnat o înăsprire a condițiilor de creditare, scumpind împrumuturile pentru firme și populație.
Reducerea dobânzilor, între beneficii și riscuri
Sub presiunea tarifelor, economia Italiei a stagnat în trimestrul al treilea, în timp ce BCE menține rata dobânzii la depozite la 2% pentru a treia ședință consecutivă. O eventuală reducere, chiar și modestă, ar face creditele mai accesibile pentru companii și populație, stimulând investițiile și consumul, dar ar putea totodată alimenta inflația.
În același timp, o astfel de decizie ar putea slăbi euro, sprijinind exportatorii europeni, și ar diminua presiunea asupra dobânzilor din Europa de Est, inclusiv din România, care nu face parte din zona euro, dar este influențată de politica monetară europeană.
Nu e prima presiune politică asupra BCE
Nu este pentru întâia oară când politicieni europeni cer BCE să revină la politici de stimulare. În 2024, partidul lui Marine Le Pen din Franța a solicitat reluarea programului prin care banca centrală cumpără obligațiuni de stat și alte titluri financiare, pentru a sprijini investițiile verzi și redresarea economiei europene.
Banca Centrală Europeană a respins propunerea franceză, precizând că mandatul BCE este menținerea stabilității prețurilor, nu finanțarea directă a guvernelor: „Piața nu se află într-o stare de vânzare haotică, iar condițiile de finanțare rămân stabile”, a transmis economistul-șef al BCE, Philip Lane, în iunie 2024, respingând cererea partidului lui Marine Le Pen.