Un proces fără precedent în Franța
Patru bărbați de origine bulgară au fost condamnați vineri la închisoare în Franța, într-un proces considerat fără precedent, în legătură cu o presupusă operațiune de război hibrid orchestrată de Rusia, relatează Politico.
Cazul are la bază vandalizarea memorialului Holocaustului din Paris, incident pe care instanța l-a descris drept o „interferență străină cu intenții ostile”, menită să divizeze societatea franceză și să alimenteze tensiunile sociale.
Judecătoarea a declarat că vandalizarea memorialului, marcat cu 35 de mâini roșii, a fost „o operațiune coordonată din străinătate”, având scopul de a agita opinia publică și de a „fractura și mai mult societatea franceză”.
Actul, comis în luna mai a anului trecut, face parte dintr-o serie de incidente similare care au vizat clădiri și simboluri naționale din capitala Franței. Este primul dintre cele nouă dosare aflate în prezent în anchetă care ajunge în fața instanței.
Autoritățile franceze investighează un tipar comun în aceste acțiuni: de la aruncarea unor capete de porc la moschei până la plasarea unor sicrie lângă Turnul Eiffel. Toate ar fi fost comise de grupuri de cetățeni străini — bulgari, sârbi sau moldoveni — care ar fi acționat la solicitarea unor structuri afiliate Rusiei.
Cei patru inculpați au primit pedepse cuprinse între doi și patru ani de închisoare. Nikolai Ivanov, considerat orchestratorul operațiunii, a fost condamnat la patru ani de detenție. Mircio Anghelov, principalul organizator de la fața locului, a primit trei ani. Gheorghi Filipov și Kiril Milușev, care au participat direct la vandalizare în schimbul unei sume de bani, au fost condamnați la doi ani de închisoare.
Toți patru au primit interdicție permanentă de a mai intra pe teritoriul francez. De asemenea, au fost găsiți vinovați de antisemitism, având în vedere că au vizat un memorial dedicat victimelor Holocaustului.
În timpul procesului, apărările celor inculpați au încercat să respingă acuzația de implicare într-o operațiune rusă. Avocata lui Milușev, Camille Di Tella, a afirmat: „Nu există spioni în această instanță”. Clientul ei a susținut că venise la Paris „pentru distracție” și că a filmat amprentele roșii „în stare de ebrietate”, fără să-și dea seama unde se află.
Gheorghi Filipov, autorul pictării mâinilor roșii pe „Zidul Dreptății”, a izbucnit în lacrimi în fața judecătorilor. „Fiul meu de nouă ani m-a văzut la televizor etichetat ca spion rus. Mi-a spus că îi e rușine cu mine. Și mie îmi e rușine”, a spus el.
Filipov a explicat și tatuajele sale cu simboluri neonaziste, spunând că s-a alăturat în tinerețe unui grup extremist, în contextul haosului social din Bulgaria anilor 1990.
Potrivit notelor serviciilor de informații franceze, prezentate parțial în instanță, acțiunea a fost coordonată prin aplicația Telegram, cu ordine transmise în limba rusă către liderul grupului, Nikolai Ivanov.
Ancheta sugerează existența unui modus operandi specific operațiunilor hibride atribuite Moscovei: persoane recrutate din state est-europene, plătite pentru a executa acțiuni provocatoare menite să destabilizeze opinia publică.
Ivanov, care s-ar fi aflat în contact cu agenți ruși suspectați, a încercat să susțină că fusese „păcălit” de un prieten. Instanța nu a fost convinsă.
Directorul memorialului, Jacques Fredj, a declarat că incidentul a avut un impact devastator asupra comunității evreiești: „Marcarea cu mâini roșii a fost un cutremur pentrusupraviețuitorii Holocaustului și pentru familiile lor.”
Deși suspecții nu au fost acuzați oficial de „interferență străină” — infracțiune introdusă abia după incident —, judecătoarea a precizat că a ținut cont de contextul geopolitic și de natura actului, descriindu-l drept un „gest ostil îndreptat împotriva unui simbol național”.
Cazul vine în contextul intensificării activităților rusești de dezinformare și influență în Europa Occidentală, potrivit autorităților franceze.
Serviciile de informații de la Paris avertizează de mai bine de doi ani asupra campaniilor de propagandă, sabotaj și infiltrare menite să submineze sprijinul public pentru Ucraina și să tensioneze climatul social din statele UE.