Retragerea din tratat istoric
Letonia ar putea deveni prima ţară din UE care se retrage dintr-un tratat internaţional istoric de combatere a abuzului domestic şi a violenţei împotriva femeilor, în urma unui vot parlamentar. Deputaţii letoni au votat joi cu 56 de voturi pentru, 32 împotrivă şi două abţineri retragerea din Convenţia de la Istanbul – un tratat al Consiliului Europei menit să standardizeze sprijinul acordat femeilor victime ale violenţei. Se întâmplă la doar un an de la intrarea sa în vigoare, relatează publicația POLITICO, citată de News.ro.
„Este o decizie ruşinoasă pentru parlament”, a declarat Andris Šuvajevs, liderul grupului parlamentar al Partidului Progresist de centru-stânga, la scurt timp după vot, care a avut loc după o dezbatere intensă de 14 ore. Textul pentru retragerea din tratat a fost introdus de un partid de opoziţie de dreapta, Letonia pe primul loc (Latvija pirmajā vietā, LPV), dar a fost adoptată cu sprijinul unuia dintre cele trei partide din coaliţia de guvernare. Uniunea Centristă a Verzilor şi Fermierilor s-a distanţat de partidul prim-ministrului Evika Siliņa pentru a ajuta la adoptarea proiectului de lege.
Ingūna Millere, reprezentantă a LPV, a declarat pentru POLITICO într-un comentariu scris că tratatul cunoscut sub numele de Convenţia de la Istanbul este „un produs al feminismului radical bazat pe ideologia «genului»” şi că ratificarea tratatului de către Letonia este „o strategie de marketing politic care nu are nimic de-a face cu lupta împotriva violenţei”.
Presiunea pentru retragerea din Convenţie a fost criticată aspru de grupurile pentru drepturile omului, care au avertizat că aceasta ar duce la o regresie a drepturilor femeilor în Letonia. Cu o zi înainte de vot, aproximativ 5.000 de persoane au manifestat în faţa Parlamentului, purtând pancarte cu mesajele „Nu vă atingeţi de Convenţia de la Istanbul” şi „Letonia nu este Rusia”.
Tamar Dekanosidze, reprezentanta regională pentru Eurasia a ONG-ului pentru drepturile femeilor Equality Now, a declarat că proiectul de lege încearcă să redefinească iniţiativele privind egalitatea de gen ca promovând o „agendă LGBTQ”, adoptând un narativ în stilul Kremlinului care permite politicienilor să se prezinte ca apărători ai „valorilor naţionale” înaintea alegerilor.
„Aceasta ar însemna că, în ceea ce priveşte valorile, sistemele juridice şi guvernanţa, Letonia ar fi mai aliniată cu Rusia decât cu Uniunea Europeană şi ţările occidentale”, a spus ea, subliniind că acest demers „serveşte în mod direct intereselor Rusiei în ţară”.
Retragerea Letoniei din Convenţia de la Istanbul va necesita sprijinul preşedintelui Edgars Rinkēvičs, care a declarat înainte de vot că va examina legea şi va anunţa decizia sa în termen de 10 zile. Letonia ar fi doar a doua ţară care ar renunţa la Convenţie, după ieşirea Turciei în 2021.
Letonia a votat joi în favoarea retragerii ţării dintr-un tratat internaţional vizând combaterea violenţei împotriva femeilor, după ce un partener conservator din coaliţia de guvernământ s-a alăturat iniţiatorilor acestui demers, în pofida opoziţiei premierului, cât şi a preşedintelui, potrivit Reuters. Convenţia de la Istanbul, elaborată de Consiliul Europei şi semnată de zeci de state membre, defineşte violenţa împotriva femeilor drept o încălcare a drepturilor omului şi vizează diverse forme de violenţă bazate pe gen.
Dar oponenţii letoni ai convenţiei argumentează că aceasta introduce o definiţie a genului care depăşeşte sexul biologic, considerându-l drept un construct social. Aceştia susţin că legile naţionale existente sunt suficiente pentru a combate violenţa bazată pe gen. Uniunea Verzilor şi a Fermierilor, una din cele trei formaţiuni ale coaliţiei de guvernământ a premierului Evika Silina, s-a alăturat opoziţiei pentru a vota retragerea Letoniei din Convenţia de la Istanbul cu 56 de voturi în parlamentul de 100 de locuri.
„Aceasta nu va influenţa în niciun fel violenţa domestică. Protecţia împotriva violenţei domestice exista în legislaţia letonă chiar şi înainte de Convenţia de la Istanbul”, a declarat pentru Reuters Gunars Gutris, deputat din partea Uniunii Verzilor şi Fermierilor. Aproximativ 5.000 de persoane au protestat miercuri în centrul capitalei letone Riga pe tema retragerii, a relatat postul public de televiziune LSM. Şefa guvernului s-a adresat mulţimii, exprimându-şi sprijinul pentru rămânerea în tratat.
„Va fi o lovitură devastatoare pentru poziţia Letoniei în Uniunea Europeană, precum şi pe plan internaţional”, a declarat pentru Reuters Andris Suvajevs, preşedintele grupului parlamentar al Progresiştilor, partid din coaliţia de guvernământ. Convenţia a fost semnată pentru prima dată la Istanbul în 2011 şi a intrat în vigoare trei ani mai târziu, majoritatea ţărilor Uniunii Europene semnând-o şi ratificând-o. Letonia, care a ratificat tratatul în 2023, este pe cale să fie a doua ţară care se retrage. Turcia a fost criticată aspru de Comisia Europeană când s-a retras în 2021. În 2020, guvernul de dreapta de atunci al Poloniei a început un proces de retragere din tratat, dar a fost înlocuit între timp de cabinetul centrist al premierului Donald Tusk, care anul trecut a anulat respectivele planuri.
Parlamentul Republicii Cehe nu a reuşit anul trecut să ratifice convenţia, pe care a semnat-o în 2021.