Emisiile de gaze cu efect de seră au crescut în gospodării și au scăzut în industrie, în 2023

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Emisiile de gaze cu efect de seră din România au scăzut cu 30,5% în perioada 2008-2023, cu o reducere semnificativă în industrie, însă gospodăriile au înregistrat o creștere de 49,3%. INS a raportat o scădere a emisiilor de SO₂ cu 94,5% și o scădere a emisiilor totale de gaze acidifiante cu 58,8%.

EN

Brief

Romania has seen a 30.5% reduction in greenhouse gas emissions from 2008 to 2023, with significant drops in industrial emissions, but household emissions have increased by 49.3%. The National Institute of Statistics reported a 94.5% decrease in sulfur dioxide emissions and an overall reduction of acidifying gases by 58.8%.

Emisiile de gaze cu efect de seră au crescut în gospodării și au scăzut în industrie, în 2023
Sursa foto: mediafax.ro

Analiza emisiilor GES în România

Emisiile de gaze cu efect de seră (GES) au avut un parcurs contrastant în România în anul 2023. Potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS), emisiile totale s-au redus cu 30,5% în perioada 2008-2023. Această scădere este îndeosebi vizibilă în sectorul producției și furnizării de energie electrică și termică, dar și în industria prelucrătoare, care au înregistrat reduceri semnificative de 63,2% și, respectiv, 52,6%. Cu toate acestea, emisiile din gospodării au crescut cu 49,3% față de anul 2008, ceea ce reprezintă o parte semnificativă a emisiilor totale.

Conform INS, dioxidul de carbon (CO₂) a fost principalul gaz emis, având o contribuție de 47,9% în industrie și 19,1% în gospodării. Emisiile de gaze acidifiante, care includ oxizi de sulf (SO₂), oxizi de azot (NO și NO₂) și amoniac (NH₃), au scăzut cu 58,8% în comparație cu anul 2008. În mod special, emisiile de SO₂ s-au redus cu 94,5%, de la 47,7% în 2008 la 6,4% în 2023, iar oxizii de azot au înregistrat o scădere de 37,1%, ajungând la 4,4 mii tone echivalent SO₂.

În 2023, emisiile de gaze cu efect de seră din industrie au scăzut cu 7% comparativ cu 2022, și cu 39,2% față de 2008. În contrast, emisiile din gospodării au fost de 22,1 milioane tone echivalent dioxid de carbon, în creștere cu 2,3% față de 2022. INS subliniază că aceste date reflectă emisiile generate atât de gospodării, cât și de unitățile economice rezidente, oferind o imagine detaliată a impactului activităților economice asupra calității aerului.

Tendința descendentă a emisiilor GES din industrie este evidentă în perioada 2008-2023, în timp ce emisiile din gospodării continuă să crească. Aceasta poate fi explicată prin creșterea consumului de energie și a utilizării de resurse în gospodării. Activitatea de producție și furnizare a energiei electrice și termice, gazelor, apei calde și aerului condiționat a înregistrat cea mai accentuată reducere a emisiilor de GES, cu 63,2% în 2023 față de 2008.

Dioxidul de carbon rămâne gazul cu cea mai mare contribuție la totalul emisiilor GES, predominând în majoritatea sectoarelor economice, inclusiv în industria prelucrătoare și în gospodării. Contribuția de dioxid de carbon la emisiile GES a fost de 47,9% în industrie și 19,1% în gospodării în 2023. INS menționează că gazele acidifiante, poluanți atmosferici ce contribuie la acidificarea mediului, au scăzut semnificativ, dar impactul emisiilor din gospodării rămâne o problemă de îngrijorare.

În concluzie, deși România a făcut progrese semnificative în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în industrie, creșterea emisiilor din gospodării ridică întrebări despre eficiența politicilor de mediu și despre modul în care consumul individual contribuie la problemele de mediu.

Este esențial ca autoritățile să abordeze aceste provocări pentru a asigura o tranziție eficientă către o economie mai verde și mai sustenabilă.