Provocările Generației Z în era IA
Generația Z va trebui să muncească semnificativ mai mult decât generațiile anterioare pentru a-și menține standardul de viață pe măsură ce inteligența artificială remodelează piața muncii. Aceasta este afirmația lui Gary Shilling, un economist recunoscut pentru previziunile sale corecte cu privire la bula dot-com și cea imobiliară. Shilling a avertizat că mutațiile cauzate de IA reprezintă „o îngrijorare reală” care ar putea lăsa pe unii tineri „să vândă hamburgeri la colț de stradă”.
„Lumea nu ne datorează nimic”, a spus Shilling. „Tinerii vor trebui să muncească foarte mult pentru a găsi domenii în care pot adăuga valoare și își pot spori productivitatea, pentru că asta este ceea ce contează în cele din urmă”.
Evaluarea sa vine în contextul în care tot mai multe dovezi sugerează că Generația Z se confruntă cu circumstanțe economice mai serioase decât cele cu care s-au întâlnit părinții lor la vârste similare. Conform unei analize realizate de McKinsey, se estimează că până la 30% din locurile de muncă actuale din economiile dezvoltate vor fi transformate sau eliminate de automatizare și IA până în 2030. Cele mai expuse sunt serviciile administrative, contabilitatea, retailul, transportul și logistica – sectoare în care tinerii găsesc locuri de muncă entry-level.
În România, estimările arată că peste jumătate din actualele joburi vor fi afectate de IA. Totuși, doar o treime dintre tinerii români posedă competențe digitale avansate, comparativ cu o medie de 60% la nivel european, conform Eurostat. Sectoarele din România cele mai expuse includ manufactură, agricultură, comerț și transporturi.
Raportul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) subliniază că Generația Z va trebui să se recalifice de trei până la cinci ori pe parcursul vieții profesionale, un ritm fără precedent în istoria modernă a muncii. Deși salariile nominale au crescut, costul activelor esențiale a depășit dramatic creșterea veniturilor. În România, salariile nete medii s-au dublat în ultimul deceniu, dar prețurile locuințelor au crescut de 3,5 ori, iar chiriile au urcat cu 30-50% în doar trei ani.
În orașe precum București, Cluj-Napoca și Brașov, apartamentele noi costă acum de 10-12 ori salariul anual mediu, comparativ cu 5-6 ori acum un deceniu. Chiar și cu inflație moderată, puterea reală de cumpărare a salariilor rămâne sub nivelurile din 2019. Tinerii de astăzi economisesc în medie jumătate din cât economiseau părinții lor la aceeași vârstă, conform datelor Eurostat.
Accesul la credit s-a înăsprit, iar costurile cu energia, transportul și alimentele au intensificat presiunea asupra bugetelor gospodăriilor. Peste jumătate (55%) dintre tinerii români primesc ajutor financiar de la familie, cu o dependență care scade odată cu vârsta – de la 77% în rândul celor de 18-21 ani la 40% în rândul celor de 30-35 ani. Suma primită este de obicei de până la 5.000 de lei pe an.
Shilling a adăugat că tinerii trebuie să se adapteze la realitățile economice actuale și să caute oportunități de învățare în domenii în care pot adăuga valoare. „Viața lor va implica probabil multă muncă grea și venituri și putere de cumpărare limitate”, a spus el. Acest mesaj se aliniază cu observațiile că mulți tineri tem că nu vor atinge niciodată nivelul de bunăstare al părinților lor.
În concluzie, provocările cu care se confruntă Generația Z sunt semnificative și necesită un răspuns concertat din partea autorităților, sectorului educațional și mediului de afaceri pentru a asigura o tranziție eficientă către o economie predominate de tehnologie și automatizare.