România, prețuri mai mari la energie decât Spania și Franța

Prețul energiei electrice în România continuă să fie ridicat, chiar și în contextul stabilității acestor costuri, care rămân semnificativ peste nivelurile dinaintea crizei energetice din 2022. Potrivit datelor Eurostat, ponderea taxelor și impozitelor în facturile la energie electrică a crescut de la 24,7% în a doua jumătate a anului 2024 la 27,6% în prima jumătate a anului 2025. Acest lucru sugerează că scăderea prețurilor la electricitate înainte de taxe nu s-a reflectat încă în prețurile finale pentru consumatori.

Germania a raportat cele mai mari prețuri la energie electrică în primul semestru al anului 2025, cu 38,35 euro pentru 100 kWh, urmată de Belgia (35,71 euro) și Danemarca (34,85 euro). În contrast, cele mai mici prețuri au fost înregistrate în Ungaria (10,40 euro), Malta (12,44 euro) și Bulgaria (13,00 euro). Comparativ cu primul semestru al anului 2024, s-au înregistrat creșteri semnificative ale prețurilor în Luxemburg (+31,3%), Irlanda (+25,9%) și Polonia (+20,0%). Pe de altă parte, cele mai mari scăderi au fost observate în Slovenia (-13,1%), Finlanda (-9,8%) și Cipru (-9,5%).

Exprimat în standardul puterii de cumpărare (PPS), prețurile la curentul electric au fost cele mai ridicate pentru gospodăriile din Cehia (39,16), Polonia (34,96) și Italia (34,40). În România, proporția este de 32,35%, în timp ce în Spania este de 29,07%, iar în Franța de 24,46%. Cele mai mici prețuri bazate pe puterea de cumpărare a oamenilor au fost observate în Malta (13,68), Ungaria (15,01) și Finlanda (18,70).

În prima jumătate a anului 2025, prețurile la electricitate pentru consumatorii noncasnici din UE au înregistrat o scădere marginală, ajungând la 19,02 euro pentru 100 kWh, comparativ cu 19,41 euro în a doua jumătate a anului 2024. Numărul țărilor cu creșteri de prețuri a fost aproape egal cu cel al țărilor cu scăderi. În România, orașe precum București, Constanța și Brașov se află în topul orașelor europene cu cele mai scumpe facturi la utilități.

După expirarea plafonării prețurilor la energia electrică, românii se confruntă cu două noi majorări de taxe impuse de ANRE, prima intrând în vigoare în octombrie și cea de-a doua urmând să fie implementată în decembrie. Astfel, facturile la energie electrică vor crește din nou, începând cu luna decembrie, după ce ANRE va aplica o nouă majorare a unei taxe. Contribuția pentru cogenerarea de înaltă eficiență, plătită de toți consumatorii de curent electric din România, va crește cu 62% începând cu 1 noiembrie 2025. Aceasta este a treia majorare a facturilor la lumină în decurs de patru luni.

Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a decis să crească taxa de la 0,0084 lei/kWh plus TVA la 0,0136 lei/kWh plus TVA. Totuși, potrivit calculelor, pentru un consum lunar de 100 kWh, această majorare va însemna o creștere a facturii cu aproximativ 0,63 bani pe lună, începând din decembrie 2025. Începând din septembrie, ANRE a mai mărit și taxa de transport, care se va reflecta în facturile la energie electrică ce vor veni în octombrie. Tariful a crescut de la 0,00704 lei/kWh la 0,01279 lei/kWh, ceea ce se traduce printr-o diferență de aproximativ 70 de bani în factura finală pentru un consum mediu de 100 kWh/lună.

Aceasta este a treia scumpire a facturilor la lumină în decurs de câteva luni, românii plătind aproape dublu în luna august, având în vedere că în iulie a expirat plafonarea la energie. Criticile asupra acestui sistem continuă să crească, cu mulți cetățeni și experți exprimându-și îngrijorarea cu privire la sustenabilitatea acestor prețuri.

Într-o intervenție recentă, Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat că doar 51% din factura plătită de consumatori reprezintă energia electrică activă, restul fiind tarife, taxe și pierderi. El a subliniat că România are o piață de energie mult mai profitabilă pentru traderi decât alte state, cu o medie de profitabilitate de trei ori mai mare decât media Uniunii Europene. Acest lucru a generat discuții tensionate între Ministerul Energiei și ANRE, în care Ivan a cerut măsuri pentru a limita specula pe piață și a reduce costurile pentru consumatori.

În concluzie, creșterea prețurilor la energia electrică în România este un subiect complex, ce implică nu doar costurile de producție, ci și structura tarifelor și taxelor impuse.

Aceste majorări repetate afectează semnificativ bugetele gospodăriilor românești, iar autoritățile ar trebui să găsească soluții pentru a asigura un preț accesibil și sustenabil pentru toți consumatorii.