România își dezvoltă capacitățile de apărare
Bucureștiul caută beneficii industriale în contextul în care Europa se grăbește să se reînarmeze, a declarat pentru POLITICO ministrul român al Apărării, Liviu-Ionuț Moșteanu. România dorește ca impulsul european de reînarmare să aducă beneficii tuturor statelor membre ale UE, nu doar celor mai mari.
Creșterea masivă a cheltuielilor pentru apărare și a comenzilor de armament, prevăzută pentru următorii ani, ar trebui să se traducă prin noi fabrici și locuri de muncă în România, a spus Moșteanu. "Dacă cheltuim banii oamenilor pentru apărare, e important ca ei să vadă că o parte din acești bani se întorc în țară, de exemplu prin fabrici. Nu e vorba doar de cumpărat rachete din străinătate. Ne dorim ca o parte din producție să aibă loc în România. Vrem să fim parte din lanțul de producție. Fiecare țară își dorește o cotă cât mai mare, dar până acum doar câteva au reușit", a declarat ministrul într-un interviu la sediul NATO.
Țări occidentale precum Franța, Germania, Italia și Suedia dețin cele mai dezvoltate industrii de armament din UE și atrag majoritatea contractelor profitabile. Țările fostului bloc estic, precum România, au în general companii de apărare mai mici, fără know-how-ul tehnologic necesar pentru a produce gama completă de arme cerută de procesul de reînarmare, ceea ce le face mai dependente de furnizori externi.
Țările NATO au convenit vara aceasta să își majoreze ținta de cheltuieli militare de la 2% din PIB la 5% până în 2035. Potrivit Comisiei Europene, atingerea noului obiectiv va necesita cheltuieli suplimentare de 288 de miliarde de euro anual pentru apărare.
România cheltuie în prezent 2,3% din PIB pentru armată și intenționează să ridice nivelul la 3,5% până în 2030. Una dintre principalele provocări este modernizarea forțelor armate, care au operat timp de decenii cu echipamente militare învechite din epoca sovietică.
Bucureștiul urmează să fie al doilea cel mai mare beneficiar al programului european SAFE, în valoare de 150 de miliarde de euro, solicitând împrumuturi cu dobândă redusă în valoare de 16,7 miliarde de euro pentru apărare. Moșteanu a precizat că două treimi din acești bani vor fi alocați pentru echipamente militare, iar restul pentru infrastructură, incluzând și ajutor militar pentru Ucraina și Republica Moldova.
Condiția pentru orice achiziție prin programul SAFE, destinat în principal companiilor europene, va fi obținerea de beneficii industriale în România, a subliniat ministrul. Un exemplu este licitația în valoare de 6,5 miliarde de euro pentru peste 200 de tancuri, care prevede ca asamblarea finală să se facă în țară.
"Este foarte important ca în anii următori, când vorbim despre cheltuirea banilor, să distribuim beneficiile industriale uniform pe întreg continentul", a declarat Moșteanu, referindu-se și la țări mai îndepărtate de linia frontului, precum Portugalia.
"Este o negociere cu producătorii", a spus el, adăugând că, dacă producătorii europeni nu acceptă cerințele de producție locală, Bucureștiul va colabora cu firme din afara UE dispuse să o facă.
Guvernul român este deja un client important al producătorilor de armament din SUA, Israel și Coreea de Sud. Recent, România a achiziționat sisteme Patriot și avioane F-35 din SUA, precum și obuziere autopropulsate K9 de la compania sud-coreeană Hanwha Aerospace.
Anul trecut, reprezentanții Hanwha Aerospace au declarat pentru POLITICO că România ar putea deveni un hub de producție de armament pentru Europa, Orientul Mijlociu și Africa.
După câteva decenii în care vechile fabrici moștenite din perioada sovietică au fost aproape abandonate, Europa de Est revine în centrul atenției strategice a Uniunii Europene. Sprijinit financiar de Bruxelles, gigantul german Rheinmetall AG a demarat un amplu program de investiții de miliarde de euro pentru modernizarea producției de muniție și pentru consolidarea independenței militare europene.
Bulgaria, centru regional pentru muniție NATO
Marți, Rheinmetall a semnat un acord cu compania de stat Vazovski Mashinostroitelni Zavodi – cel mai mare producător de armament al Bulgariei și un pilon al industriei sale militare încă din perioada sovietică – pentru construcția unei fabrici de muniție și a unei unități de producție de pulbere în valoare de 1 miliard de euro. Proiectul, susținut prin finanțare europeană, urmărește conversia producției de armament de la standarde sovietice la standarde NATO.
„Este un proiect strategic nu doar pentru Bulgaria, ci pentru întreaga Europă. El ne oferă capacitate sustenabilă și independentă, vitală pentru securitatea regională”, a declarat ministrul bulgar al Economiei, Petar Dilov, citat de Bloomberg.
Noua fabrică va produce anual 150.000 de încărcături modulare complete (utilizate la obuzierele moderne, compatibile cu standardele NATO) și 100.000 de proiectile de 155 mm, majoritatea destinate exportului, iar construcția ar urma să fie finalizată în aproximativ 14 luni.
România, cea mai modernă fabrică de pulbere din Uniunea Europeană
În România, Rheinmetall a semnat în august 2025 un acord cu Ministerul Economiei pentru construirea unei fabrici de pulbere de 535 milioane de euro, în care compania germană deține 51%. Proiectul va fi realizat la Victoria, în județul Brașov, pe amplasamentul fostei uzine Pirochim, și va începe în 2026, cu o durată estimată de trei ani.
Fabrica ar urma să creeze 700 de locuri de muncă și să asigure independența României în materia primă necesară industriei de apărare, cu posibilitatea de a livra și pe piața regională.
Investiția este considerată strategică pentru industria românească de apărare – ale cărei venituri s-au dublat până la aproape 460 de milioane de dolari anual de la începutul războiului din Ucraina – întrucât va rezolva o vulnerabilitate critică a armatei: dependența de importurile de pulbere din Bulgaria și Serbia, realizate "prin contracte restrictive și la prețuri stabilite de la caz la caz", potrivit celei mai recente Strategii de apărare a Ministerului Economiei, pentru perioada 2024–2030.
Uzina de la Victoria va fi complet automatizată și va produce pulberi destinate atât muniției de calibru mic și mediu, cât și obuzierelor fabricate în colaborare cu partenerul sud-coreean Hanwha Aerospace Co. Ltd., care va asigura livrarea de componente locale.
Sprijin european substanțial
Atât Bulgaria, cât și România vor accesa finanțare prin instrumentul SAFE al Uniunii Europene, un mecanism care permite alocarea a peste 20 de miliarde de euro în împrumuturi preferențiale pentru dezvoltarea rapidă a capacităților de apărare, fără depășirea limitelor de deficit bugetar.
Rheinmetall a anunțat și un plan suplimentar pentru România, vizând producția de muniție de calibru mediu destinată vehiculelor de luptă pentru infanterie și apărării antiaeriene. În paralel, compania analizează extinderea operațiunilor în regiune, inclusiv în Lituania și Letonia.
„Acesta este doar începutul. Rheinmetall va investi mai mult și sunt sigur că alți parteneri europeni vor veni să investească în regiune”, a declarat Armin Papperger, CEO-ul Rheinmetall.
Războiul care a reindustrializat Estul
Războiul din Ucraina a transformat radical industria de apărare europeană, revitalizând sectoare considerate anterior neprofitabile. Odată ce Kievul nu a mai putut importa obuze de concepție sovietică din Rusia, cererea pentru muniția de 152 mm și 122 mm a explodat, iar fabricile din Europa de Est – în special din Bulgaria, România, Cehia, Slovacia și Polonia – au devenit furnizori esențiali pentru efortul de război ucrainean.
Potrivit președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen, o treime din armamentul livrat Ucrainei în primele luni de război a provenit din Bulgaria, care deține în prezent cel mai ridicat raport între veniturile din industria de apărare și PIB din Uniune, iar România urmează un drum similar.