Decizia Pentagonului și reacțiile oficiale
Întrebat de reporteri la bordul Air Force One despre retragerea trupelor americane din România, Donald Trump a spus că ar putea să vorbească despre acest subiect, dar nu este unul foarte important. „Aș putea să vorbesc despre subiectul asta, dar nu este unul foarte important, nu e mare lucru”, a spus președintele american. Această declarație a generat îngrijorare în rândul oficialilor români și al aliaților NATO, având în vedere contextul geopolitic actual.
Într-o mișcare rară, principalii legislatori republicani din Comisiile pentru servicii armate ale Senatului și Camerei Reprezentanților au criticat dur decizia Pentagonului de retragere a trupelor americane din România. Aceștia au subliniat importanța prezenței militare americane în Europa de Est, mai ales în contextul tensiunilor crescute cu Rusia.
România și Aliații au fost informați de decizia Statelor Unite privind redimensionarea trupelor americane din Europa, a transmis miercuri dimineață Ministerul Apărării Naționale. Potrivit informațiilor oficiale, aproximativ o mie de soldați americani vor rămâne în România. Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, a declarat că „România rămâne o țară sigură”, iar prezența militară aliată pe teritoriul național continuă să fie una „considerabilă”.
Statele Unite anunțaseră miercuri că vor retrage o parte dintre trupele dislocate pe flancul estic al NATO, însă au negat că această măsură ar echivala cu o retragere a Americii din Europa. Anunțul că Administrația Trump se pregătește să retragă soldați americani din România, o schimbare semnificativă, a stârnit îngrijorare pe flancul estic al Europei și a subliniat o modificare strategică în prioritățile militare globale ale Washingtonului.
Potrivit a trei oficiali americani și europeni care au fost informați despre acest subiect, administrația a notificat aliații occidentali la începutul acestei săptămâni cu privire la decizia de a retrage trupele, urmând ca un anunț oficial să fie făcut în zilele următoare. Într-o declarație de marți pentru Kyiv Post, oficialii – toți cerând anonimatul deoarece nu sunt autorizați să discute deliberările interne înainte de un anunț oficial – au spus că reducerea trupelor nu va depăși „mai mult de un batalion”.
Această decizie vine într-un moment de anxietate crescută, după incidentele tot mai frecvente ale Rusiei în spațiul aerian NATO, inclusiv în România. De asemenea, coincide cu aparenta încercare a președintelui american de a „intensifica” eforturile de a-l convinge pe președintele rus Vladimir Putin să accepte un armistițiu în Ucraina. Consolidarea nivelului trupelor și a capacităților de comandă în jurul Mării Negre a devenit o prioritate după războiul Rusia-Ucraina, început în 2022.
Ministerul Apărării Naționale din România a precizat că „decizia era așteptată”, pentru că țara noastră este „în contact permanent cu partenerul strategic american”. „Redimensionarea forțelor SUA reprezintă un efect al noilor priorități ale administrației prezidențiale, anunțate încă din luna februarie. Decizia a avut în vedere și faptul că NATO și-a consolidat prezența și activitatea pe Flancul Estic, ceea ce permite Statelor Unite să își ajusteze postura militară în regiune”, se mai arată în comunicatul MApN.
Doar 1.000 de militari americani vor mai rămâne în România, potrivit Ministerului Apărării de la București.
Aceasta este o situație care necesită o monitorizare atentă, având în vedere implicațiile pentru securitatea regională și pentru relațiile România-SUA.