Revizii neefectuate cresc riscurile
Jumătate din locuințele alimentate cu gaze sunt bombe cu ceas, pentru că nu și-au făcut reviziile la instalații de mult timp, ceea ce pune în pericol nu doar locatarii, ci și pe vecinii acestora. Fie că este vorba despre blocuri de locuințe, case vechi sau spații comerciale, aceste evenimente dramatice au devenit aproape o constantă în știrile zilnice. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), a făcut o analiză a acțiunilor și inacțiunilor care produc tot mai multe explozii de gaze și ce se poate face pentru a le preveni.
În anul 2011 a fost eliminată obligația ca verificarea periodică a instalației de utilizare gaze (o dată la 2 ani) să fie realizată de operatorul de distribuție care activează în zonă, aceasta putând să fie realizată de către orice firmă autorizată ANRE, care este aleasă de consumator, și astfel, în baza unui preț corespunzător, se poate obține avizul favorabil al verificării instalației („uneori” chiar dacă mai sunt unele abateri de la normativ). La momentul în care aceste activități erau realizate de operatorul de distribuție gaze naturale, fiind o abordare unitară: proiectare, avizare, execuție, recepție, punere în funcțiune, verificarea periodică a instalației și efectuarea efectivă a distribuției de gaze, responsabilitatea era superioară atât la nivelul conducerii, cât și la nivelul personalului operativ, deoarece la un accident nerealizarea corespunzătoare a oricărei dintre aceste activități aducea răspunderea aceluiaș operator.
Astfel, în anul 2012 a “explodat” cererea de servicii conexe activității de utilizare gaze naturale (proiectare, execuție, verificare, revizii, reparații instalații de utilizare gaze naturale). Efortul redus – intelectual și fizic – de a realiza aceste lucrări, prețurile ridicate ale serviciilor a determinat creșterea rapidă a numărului firmelor care s-au autorizat să efectueze lucrări în sectorul gazelor naturale, dar și antrenarea de persoane din diverse alte domenii care și-au încetat sau restrâns activitatea în ultimii ani, fără pregătire teoretică și experiență în domeniul gazelor naturale. Astfel, s-a ajuns ca într-o perioadă scurtă, peste 1.500 de firme să se autorizeze în efectuarea de lucrări în sectorul gazelor naturale, reunind peste 15.000 de persoane angrenate în această activitate.
„Lipsa culturii tehnice minime în domeniul gazelor naturale la nivelul consumatorilor (bazată pe deviza merge și așa, chiar dacă în joc este siguranța lor și a celor care locuiesc în apropierea lor), impactul unor costuri suplimentare asupra consumatorului de gaze introduse odată cu aceste servicii (costuri care nu erau evidențiate/percepute de acesta, ele până în 2012 regăsindu-se în tarifele-prețurile gazelor), volumul mare de lucrări angajate de o firmă etc., au determinat abordarea unor lucrări în afara condițiilor prevăzute de normativele în vigoare. În fapt, cererea pentru astfel de servicii s-a întâlnit „perfect” cu oferta. Pentru o sumă mai mică, consumatorul putea beneficia de proiectarea și realizarea unor instalații de utilizare de la persoane care căutau piața, chiar dacă nu aveau nici un fel de experiență; pentru o sumă mai mare, consumatorul putea beneficia de o instalație care nu îndeplinea cerințele din normativele în vigoare, fără a mai fi nevoit să-și „spargă” casa și să-și monteze un geam mai mare. Fiecare ieșea ”mulțumit” din această tranzacție, consumatorul obținea costuri mai mici, iar firmele câștigau sume frumușele de bani (nefiind puse în situația de a refuza realizarea niciunei lucrări)”, precizează Dumitru Chisăliță.
Astfel, unul din scopurile acestei liberalizări a pieței serviciilor adiacente utilizării gazelor, acela de creștere a calității acestora, a avut efect invers (nerespectarea normativelor în vigoare), chiar și dezideratul obținerii unor costuri minime la consumator este unul aparent, deoarece la prima verificare a instalației de utilizare (până când aceasta era realizată de către operatorul de distribuție) i se punea în vedere consumatorului că este necesar să se refacă instalația de utilizare, conform normativului, pentru a se evita sistarea furnizării gazelor.
„Trăim într-o lume care pare că explodează tot mai des — nu doar în sensul literal al cuvântului, ci și în cel moral. În ultimele săptămâni, ecranele ne-au arătat ziduri sfărâmate, feronerie aruncată în stradă de o forță oarbă, suflete pierdute în câteva secunde de neatenție. Cea mai frecventă cauză a exploziilor de gaze este neglijența umană. Mulți oameni folosesc instalații de gaze improvizate, reparații făcute „după ureche” sau nu efectuează verificările tehnice care au scopul de a-i proteja. Din dorința de a economisi bani sau din lipsă de informare, un simplu racord neetanș devine o bombă cu ceas. În aceste condiții, vina nu aparține doar individului, ci și unui sistem care nu a reușit să impună o cultură a responsabilității. O estimare a AEI bazată pe extrapolarea datelor din unele localități (ex. Mioveni) arată că cca 40% din instalațiile de utilizare gaze naturale din România nu au efectuată verificarea sau revizia instalației de utilizare”, punctează expertul în energie.
Potrivit acestuia, lipsa cunoașterii amplasamentului conductelor este o altă cauză tăcută a exploziilor care ne bântuie tot mai des. În graba modernizării, săpăm fără să știm ce atingem. Hărțile sunt vechi, semnele lipsesc, iar comunicarea între instituții e adesea doar o formalitate. Așa se nasc catastrofele: dintr-o simplă necunoaștere, dintr-o eroare care, la adăpostul pământului, crește până devine fatală. O altă cauză majoră este infrastructura îmbătrânită. Conductele de gaze din multe localități au zeci de ani vechime, iar întreținerea lor este adesea superficială. În plus, lucrările de construcții sau reabilitare executate necorespunzător pot deteriora instalațiile subterane, crescând riscul de scurgeri. Astfel, fiecare explozie devine o consecință directă a indiferenței față de siguranța publică.
„Prevenția nu se limitează la tehnologie, ci presupune și educație civică”, spune expertul, precizând că puțini știu cum să reacționeze la mirosul de gaz sau cum să acționeze în caz de scurgerii gazelor la exteriorul sau interiorul clădirii. În școli nu se predă aproape deloc noțiunea de siguranță în locuință, iar campaniile publice sunt rare și nu sunt privite cu interes. Într-o societate în care informația circulă rapid, paradoxal, educația practică lipsește. Exploziile nu sunt doar accidente tehnice, ci și explozia unei nepăsări colective. Ele vorbesc despre indiferența cu care trecem zilnic pe lângă pericol, despre graba noastră de a repara ieftin și repede, despre un sistem care nu mai știe să prevină, ci doar să plângă după. Fiecare clădire prăbușită e o lecție nespusă despre lipsa de responsabilitate și despre uitarea valorii vieții.
„Dar cât va mai dura până vom învăța să prevenim, nu doar să reconstruim? Cât timp vom lăsa neglijența să devină o rutină, iar durerea – o știre de seară? Exploziile de gaze tot mai dese nu sunt doar un fenomen, ci o oglindă a societății noastre: o lume care se aprinde ușor și se stinge greu. Poate că adevărata soluție nu stă doar în legi și verificări, ci în trezirea unei conștiințe. În grija pentru celălalt, în gestul mic de a închide robinetul, în atenția de a verifica, nu doar de a presupune. Doar atunci, poate, vom reuși să trăim într-o liniște care nu ascunde o explozie iminentă, ci o pace conștientă, născută din responsabilitate.
Eliminarea acestei stări de fapt poate să fie făcută prin reconstruirea unor activități integrate pe verticală și care să reunească în activitatea de distribuție și activitățile auxiliare specifice proiectării, construcției și verificării instalațiilor de utilizare, cu reglementarea tarifelor aferente. În argumentarea acestei activități concludente este studiul realizat urmă cu câțiva ani, privind externalizarea serviciilor auxiliare utilizării gazelor naturale în mai multe țări din Europa, care a arătat că după externalizarea tuturor serviciilor auxiliare (inclusiv avizarea, verificarea și recepția), au existat țări precum Anglia, unde numărul accidentelor după aplicarea externalizării a scăzut și în alte țări precum Italia, unde numărul accidentelor a crescut semnificativ!
Suntem latini, nu anglofoni”, a adăugat Chisăliță.