Critici dure asupra comunicării guvernamentale
Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a lansat un atac dur la adresa prim-ministrului Ilie Bolojan și a ministrului de Externe Oana Țoiu, după anunțul privind retragerea parțială a trupelor americane din România. Într-o postare pe rețelele sociale, Grindeanu a afirmat că este "inacceptabil ca populația să afle din presa internațională despre o decizie care afectează direct securitatea națională, în timp ce Guvernul României și Ministerul Afacerilor Externe nu comunică nimic". Această declarație vine în contextul în care retragerea trupelor este percepută ca un semnal de slăbire a angajamentului Statelor Unite față de România și NATO.
Grindeanu a subliniat că anunțurile oficiale din partea Ministerului Apărării Naționale nu au reușit să clarifice situația și nu au oferit asigurări cu privire la măsurile care vor fi luate pentru a proteja teritoriul României. „Având în vedere că decizia Pentagonului a fost contestată oficial în această seară, chiar în Congresul Statelor Unite, cu atât mai mult este obligația Guvernului României să explice ce se întâmplă, ce garanții avem și ce etape urmează”, a afirmat Grindeanu.
De asemenea, liderul social-democrat a criticat prioritățile premierului Bolojan, acuzându-l că s-a concentrat pe desemnarea Oanei Gheorghiu ca vicepremier, o persoană despre care Grindeanu susține că a exprimat poziții anti-americane. "O persoană care, chiar dacă are rezultate în activitatea din societatea civilă, adâncește – prin pozițiile sale anti-americane exprimate anterior – îndoiala în relația cu Partenerul Strategic”, a spus acesta.
Grindeanu a solicitat o informare oficială în Parlament din partea prim-ministrului, ministrului Afacerilor Externe și ministrului Apărării, pentru a prezenta un plan concret de asigurare a capacităților de descurajare și apărare pe Flancul Estic. "Securitatea României și a românilor nu poate fi tratată superficial și cu amatorism politic", a concluzionat el.
La rândul său, Donald Trump, președintele Statelor Unite, a fost întrebat despre raționamentul din spatele reducerii forțelor americane din România. "Va trebui să întrebați. Aș putea să vă spun și eu, dar nu e foarte importantă. Nu e mare lucru", a răspuns liderul de la Casa Albă. În ciuda acestui anunț, Departamentul de Război al SUA a reafirmat că nu este vorba despre o retragere completă din Europa, ci despre o redimensionare a prezenței militare, care nu afectează angajamentul față de NATO și Articolul 5.
Decizia de reducere a trupelor a fost confirmată de MApN, care a anunțat că forțele afectate includ și cele de la baza de la Mihail Kogălniceanu, dar că aproximativ o mie de militari americani vor continua să fie dislocați în România.
Această situație ridică totuși întrebări serioase în contextul securității regionale, mai ales având în vedere conflictul din Ucraina și provocările de securitate emergente în Europa de Est.