Fifor critică reacția României la decizia americană
Deputatul PSD Mihai Fifor a declarat, miercuri, că decizia administraţiei americane de a redimensiona o parte dintre forţele dislocate în Europa – inclusiv în România – vine într-un moment de „maximă” tensiune strategică, iar o asemenea măsură obligă ţara noastră la „luciditate”, „coerenţă” şi reacţie „rapidă”. "Decizia administraţiei americane de a redimensiona o parte dintre forţele dislocate în Europa – inclusiv în România – vine într-un moment de maximă tensiune strategică. În plin război rus de agresiune la graniţele noastre, o asemenea măsură obligă Bucureştiul la luciditate, coerenţă şi reacţie rapidă. Însă decizia actuală era previzibilă. Intenţia Statelor Unite de a-şi diminua prezenţa militară în Europa era cunoscută de luni de zile. Pare însă că doar pe noi ne-a luat prin surprindere – semn că, dincolo de declaraţiile de parteneriat, am pierdut reflexul anticipării şi al dialogului strategic constant cu Washingtonul. Mesajele alarmiste şi lamentările dâmboviţene nu ajută la nimic", a scris Fifor, pe Facebook. El a adăugat că România, alături de aliaţii săi din NATO, continuă să gestioneze fără probleme apărarea Flancului estic şi securitatea la Marea Neagră, transmite Agerpres. "În acest context, decizia de recalibrare a prezenţei americane trebuie tratată cu calm şi responsabilitate, dar şi cu acţiune concretă. Mesajul transmis de Washington, indiferent de motivaţia globală a acestei repoziţionări, trebuie contrabalansat printr-o ofensivă diplomatică solidă şi coordonată. România nu-şi poate permite să fie doar spectatorul unei decizii luate peste Atlantic. Este momentul ca vocea noastră să fie auzită clar în cadrul Alianţei, cu argumente, propuneri şi iniţiative strategice. Relaţia cu Statele Unite trebuie rapid resetată, prin amplificarea eforturilor diplomatice şi printr-un dialog direct la cel mai înalt nivel. România are nevoie urgentă de o vizită oficială a preşedintelui la Casa Albă, care să reafirme importanţa parteneriatului strategic şi angajamentele comune de securitate. Totodată, o vizită de lucru a ministrului Apărării la Pentagon ar fi necesară pentru coordonarea practică a priorităţilor bilaterale şi pentru întărirea contactelor operative", a transmis social-democratul. În opinia sa, în paralel, România trebuie să abordeze cu maximă seriozitate programele de înzestrare şi cooperarea economică în domeniul militar, folosind acest context pentru a revitaliza industria naţională de apărare prin parteneriate strategice, proiecte comune şi transfer de tehnologie. "Birocraţia excesivă, blocajele instituţionale şi lipsa de viziune trebuie urgent depăşite, altfel riscăm să pierdem oportunităţi esenţiale de integrare industrială şi de creştere a autonomiei strategice. Totodată, România trebuie să participe activ la iniţiativele europene din domeniul apărării, inclusiv cadrul SAFE, menit să consolideze capacităţile industriale şi militare ale continentului. Aceste eforturi nu se opun NATO, ci îl completează, oferind României o poziţie mai puternică şi mai credibilă în arhitectura de securitate euroatlantică. Decizia actuală nu înseamnă retragerea angajamentului american, ci o recalibrare într-un context global complex. România trebuie să fie parte activă a acestui proces, nu simplu beneficiar. Poate că este, în cele din urmă, momentul să înţelegem cât costă amatorismul în politică externă şi în relaţiile bilaterale. Într-o lume tot mai instabilă, profesionalismul, competenţa şi predictibilitatea nu sunt opţiuni – sunt condiţii de supravieţuire pentru o ţară care îşi doreşte respectul şi încrederea partenerilor săi strategici", a subliniat fostul ministru al Apărării.