Comemorare și protest pentru victime
Marș victimele reprezintă subiectul principal al acestui articol. Pe 30 octombrie se împlinesc zece ani de la incendiul devastator care a avut loc în clubul Colectiv din Capitală și în urma căruia 65 de persoane și-au pierdut viața. În semn de protest, mai multe organizații civice au anunțat că vor organiza un marș în seara respectivă. "30 octombrie 2015, clipa în care România a ars colectiv. 65 de vieți au fost curmate, 65 de oameni cu familii, iubiri, profesii, povești. Nu știm nici acum câți ar fi putut fi salvați dacă nu «aveam de toate». Și nu putem uita", au transmis organizatorii pe pagina de Facebook a evenimentului.
Aceștia atrag atenția că, zece ani mai târziu, corupția încă ucide în România: „Infecțiile nosocomiale încă fac victime - mor bebeluși în spitale. Nu există încă o șansă reală de tratament și recuperare pentru marii arși. La 10 ani după tragedia de la Colectiv, pentru românii nespeciali pare că nu s-a schimbat nimic.”
„Dosarele clasate și sentințele anulate nu sunt justiție! Victimele merită ca vinovații să plătească. România merită ca toți cei care au făcut posibilă tragedia de la #Colectiv să fie trași la răspundere. Cei 65 merită dreptate. Vocile lor au tăcut, dar noi putem încă să strigăm”, se mai arată în postare.
Potrivit organizatorilor, evenimentul va avea loc pe 30 octombrie. Cei care vor să participe se vor întâlni în Piața Universității la ora 18:00, de unde se va pleca în marș o oră mai târziu către vechea locație a clubului Colectiv. În seara de 30 octombrie 2015, câteva sute de tineri se aflau în clubul Colectiv din fosta fabrică Pionierul din București, unde asistau la concertul trupei rock Goodbye to Gravity, care își lansa albumul „Mantras of War". La ora 22.32, în timpul concertului, izbucnește un incendiu din cauza unor artificii de pe scenă, iar focul se extinde rapid în câteva secunde.
În acea noapte, 27 de tineri și-au pierdut viața, iar alți 162 au fost răniți și transportați la unsprezece spitale din București. În săptămânile care au urmat, 37 dintre supraviețuitori au murit în spitale. Peste o zi se comemorează incendiul din „clubul” Colectiv, soldat cu 64 de morți și 146 de răniți. Dincolo de durerea inimaginabilă a familiilor victimelor, precum și de revolta legitimă din societate, fundamental s-au schimbat foarte puține lucruri. Dovadă stă recenta explozie din Sectorul 5. Însă analiza acestor fenomene ar trebui făcută din 3 unghiuri: identificarea vinovaților de către justiție, asigurarea reglementărilor prin politici publice (legi) de către legislativ și conștientizarea civică a cauzelor de către societate.
Retrospectiv, la toate aceste capitole, România pare să fi dat greș. Cea mai mare problemă a instanțelor a fost menținerea echilibrului în fața valului de ură al unei societăți instigate de fostul președinte, Klaus Iohannis. Vulgul cerea vinovați, motiv pentru care Înălțimea sa meditatorul-călător a simțit să atace un guvern legitim (condus atunci de Victor Ponta), care, sub presiunea străzii, a demisionat. În instanță, după câțiva ani, Cristian Popescu Piedone, un om nevinovat - după cum tot magistrații au constatat ulterior, eliberându-l după un an din detenție - a fost trimis în spatele gratiilor. Restul responsabililor (patronii și doi pompieri) au primit pedepse cu închisoarea.
Din păcate, în hățișul legislativ românesc, orice primar poate fi acuzat de orice, dacă se dorește eliminarea sa - conform principiului „în România nu se face dreptate, se face loc”. Până în prezent, au mai existat tragedii îngrozitoare, unele chiar similare: în pandemie, oameni internați în secții ATI au ars de vii în spitalele publice, conduse de asociații politici ai lui Klaus Iohannis de la acea vreme. Însă fără a exista interes în lupta pentru putere, sigur că nimeni nu a răspuns. Iar legislația de prevenție nu a fost adoptată niciodată. Poate cel mai dureros aspect din nenorocirea întâmplată în urmă cu 10 ani este naivitatea poporului. Deși fostul impostor cazat la Cotroceni (și pe multe alte meleaguri, pe banii npștri) le-a spus limpede că „a fost nevoie să moară oameni” pentru a instaura guvernul #zero al lui Dacian Cioloș, 4 ani mai târziu românii l-au reales cu un scor-record, recompensându-l pentru victoria declarată de a elimina „ciuma roșie” de la guvernare. Temporar, desigur, pentru numai un an. După 5 ani de mandat încununat de ridicol, oamenii s-au lăsat păcăliți de două ori, în cele două rânduri de prezidențiale: finaliștii turului anulat au fost Călin Georgescu și Elena Lasconi, iar ai alegerilor din 4 mai, George Simion și Nicușor Dan. Traian Băsescu vorbea, în funcție fiind, despre un stat mafiot. Klaus Iohannis îl numea, din aceeași poziție, eșuat. Ambii confirmau eșecul în realizarea prerogativelor constituționale de mediere, după ce fuseseră ocupați să lupte cu adversarii politici - în ambele spețe, din PSD - în vreme ce tolerau și protejau privilegiile propriilor camarile, ca să nu spunem jaful unor grupuri infracționale organizate. Așa-numiții lideri de dreapta, angajați dintotdeauna ai Statului român, și-au lăsat moștenitorul ideologic la Cotroceni.
Astfel, e greu de sperat că ceva substanțial se va schimba curând, pentru a evita alte tragedii precum cea de acum 10 ani.