Epava MS Estonia, utilizată de Rusia pentru spionaj
Rusia ar fi transformat locul naufragiului feribotului MS Estonia, scufundat în Marea Baltică, într-un centru secret pentru operațiuni de spionaj subacvatic, potrivit unei anchete publicate de postul finlandez Yle, citată de publicațiile germane Norddeutscher Rundfunk (NDR), Westdeutscher Rundfunk (WDR) și Süddeutsche Zeitung.
Zona, aflată în proximitatea rutelor maritime folosite de navele statelor membre NATO, oferă avantaje strategice considerabile pentru Moscova. Oficial, locul scufundării este declarat „zonă liniștită” — un perimetru în care scufundările sunt interzise prin tratat internațional —, însă tocmai acest statut ar fi permis Rusiei să opereze acolo neobservată.
Potrivit investigației, serviciile ruse de informații ar fi folosit epava feribotului ca pe un loc de instruire pentru scafandrii de elită și pentru testarea echipamentelor subacvatice destinate misiunilor de recunoaștere.
Analiștii citați subliniază că epava oferă un adăpost ideal pentru dispozitive de spionaj — camere, senzori, emițătoare — greu de detectat de către radarele NATO. Spre deosebire de echipamentele montate direct pe fundul mării, cele atașate de o epavă rămân mascate și se confundă cu structura navei.
Potrivit surselor germane, unele state membre NATO ar fi conștiente de existența acestor dispozitive, însă informațiile nu au fost confirmate public.
Suspiciunile privind activități rusești în zona MS Estonia nu sunt noi. În ultimii ani, mai multe incidente de tăiere a cablurilor de telecomunicații submarine în Marea Baltică au ridicat semne de întrebare cu privire la o rețea de supraveghere subacvatică desfășurată de Moscova.
Proiectul internațional de investigație „Russian Secrets”, derulat de televiziunea suedeză SVT împreună cu parteneri media europeni, a documentat existența unei rețele secrete ruse de monitorizare a activităților militare ale NATO în regiune.
Surse din serviciile occidentale susțin că operațiuni similare s-ar desfășura și în jurul epavelor unor aeronave scufundate, folosite ca acoperire pentru instalarea de echipamente de supraveghere.
Anul acesta, șeful Serviciului rus de informații externe, Serghei Narîșkin, avertiza că „Polonia și statele baltice vor fi primele care vor suferi” într-un eventual conflict între Rusia și NATO. Declarația, privită în Occident drept o amenințare directă, a fost urmată de intensificarea activităților militare rusești în regiunea baltică.
Într-un alt episod care a alimentat temerile privind extinderea războiului hibrid al Kremlinului, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat recent că Rusia a folosit petroliere civile pentru a lansa și controla drone destinate atacurilor asupra infrastructurii europene.
Ancheta Yle și a partenerilor săi europeni conturează imaginea unei Baltici transformate într-un teatru invizibil al confruntării dintre Rusia și NATO, în care chiar și un loc de tragedie — epava MS Estonia — devine instrument al unui nou tip de război subacvatic, purtat în tăcere, dar cu mize strategice uriașe.