Burevestnik și reacțiile internaționale
Pericolele rachetei reprezintă subiectul principal al acestui articol. Un interviu recent publicat în cotidianul german Tagesspiegel readuce în prim-plan una dintre cele mai controversate arme ale Kremlinului — racheta de croazieră cu propulsie nucleară Burevestnik. Politologul Andreas Umland explică de ce această „armă-minune” a lui Vladimir Putin este mai degrabă un instrument de propagandă decât o revoluție militară.
„Burevestnik”, care în traducere înseamnă furtunar, nu este o invenție recentă. Proiectul a fost lansat în urmă cu mai bine de un deceniu și anunțat pentru prima dată de Putin în 2018, însă testele de atunci s-au soldat cu eșecuri. Racheta este proiectată să aibă propulsie nucleară, ceea ce i-ar permite o rază de acțiune aproape nelimitată — cel puțin în teorie.
Originile programului țin mai degrabă de rivalitatea strategică ruso-americană de la începutul anilor 2000, când Washingtonul s-a retras din tratatul din 1972 privind limitarea sistemelor de apărare antirachetă. Totuși, spune Umland, chiar și o rachetă de acest tip nu schimbă fundamental echilibrul nuclear global, care rămâne dominat de rachetele intercontinentale cu focoase multiple, deja deținute atât de Rusia, cât și de Statele Unite.
În contextul războiului din Ucraina, utilitatea unei astfel de arme este cel puțin discutabilă. Distanțele scurte dintre Rusia și Ucraina fac ca avantajul de autonomie al unei rachete precum Burevestnik să fie irelevant. Mai mult, o rachetă cu propulsie nucleară ridică riscuri majore de contaminare radioactivă, chiar și în cazul unui atac convențional — ceea ce o transformă, practic, într-o bombă murdară. Un asemenea pas ar constitui și o nouă încălcare a Memorandumului de la Budapesta, care garanta integritatea teritorială a Ucrainei în schimbul renunțării la arsenalul nuclear. Într-un scenariu extrem, folosirea Burevestnik ar putea provoca reacții în lanț, inclusiv tentative ucrainene de a răspunde simetric, folosind material radioactiv. Consecințele ar fi catastrofale și ar duce la o escaladare fără precedent.
Anunțul lui Putin privind testarea „cu succes” a rachetei vine într-un moment sensibil: SUA au impus un nou pachet de sancțiuni economice Rusiei, iar președintele american Donald Trump a calificat demonstrația Kremlinului drept „nepotrivită”. „Putin ar trebui să se ocupe de încheierea războiului din Ucraina, nu de testarea rachetelor,” a declarat liderul de la Casa Albă, subliniind că un conflict care trebuia să dureze „o săptămână” se apropie acum de al patrulea an.
Dincolo de tonul sfidător, experții consideră că prezentarea rachetei Burevestnik are mai degrabă o funcție psihologică: aceea de a intimida publicul occidental și de a descuraja continuarea sprijinului pentru Ucraina. Rămâne neclar dacă arma este într-adevăr operațională. Rusia dispune deja de multiple sisteme de livrare a focoaselor nucleare, iar adăugarea unei noi rachete cu rază lungă nu schimbă substanțial balanța puterii. „Este un spectacol destinat mai mult televiziunilor decât câmpului de luptă”, spune Umland. „O formă de război psihologic menit să convingă Occidentul că rezistența este inutilă.”
Liderul de la Kremlin anunțase anterior teste finale pentru o rachetă de croazieră, cu propulsie nucleară, care poate transporta și focoase nucleare. Este complet nepotrivit, a mai spus președintele american, sugerând chiar că sunt posibile noi sancțiuni pentru Rusia. Vladimir Putin, președintele Rusiei: „Capacitățile noastre de descurajare nucleară sunt la cel mai înalt nivel. Probabil că nu este o exagerare să spunem că sunt mai avansate decât ale celorlalte state puteri nucleare”. Putin a dezvăluit că armata sa a testat cu succes o nouă rachetă de croazieră - Burevestnik - Vestitorul Furtunii. Vladimir Putin, președintele Rusiei: „Are propulsie nucleară și rază de acțiune nelimitată. Vorbim de armament unic, fără egal în lume”. Aflat în drum spre Japonia, la bordul Air Force One, Donald Trump a reacționat cu iritare. Donald Trump, președintele SUA: „Nu cred că este potrivit din partea lui Putin să spună așa ceva, apropo. Ar trebui să pună capăt războiului, un război care ar fi trebuit să dureze o săptămână și care acum se află în al patrulea an. Asta ar trebui să facă, în loc să testeze rachete”. Și a ținut să-i mai transmită un mesaj. Donald Trump, președintele SUA: „Ei știu că avem un submarin nuclear, cel mai bun din lume, chiar lângă coastele lor, așa că nu trebuie să parcurgă 12.000 de kilometri. Și nu se joacă ei cu noi. Nici noi nu ne jucăm cu ei”. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului: „Nu există nimic aici care ar putea sau ar trebui să tensioneze relațiile dintre Moscova și Washington. Rusia lucrează în mod constant pentru a-și asigura propria securitate. Dezvoltarea de noi sisteme de armament, inclusiv cele menționate, are loc tocmai în cadrul acestei misiuni. Asigurarea securității este o problemă vitală pentru Rusia, mai ales pe fondul stării de spirit militariste, pe care o vedem, în primul rând, din partea europenilor”. Vladimir Putin a anunțat în 2018 dezvoltarea rachetei Burevestnik, care pentru NATO are numele de cod Skyfall - Prăbușirea cerului. Putin a susținut încă de atunci că racheta va avea o rază de acțiune nelimitată, permițându-i să înconjoare globul nedetectată de sistemele de apărare antirachetă. Totuși specialiștii militari occidentali pun sub semnul întrebării valoarea strategică și capacitatea propulsorului cu energie nucleară. Mai ales că, până acum, doar câteva teste au avut succes, si acelea parțial.
Se pare că racheta Burevestnik a suferit o explozie în 2019, în timpul unor teste la un poligon naval, în urma căreia au murit cinci ingineri specialiști în domeniul nuclear și doi militari.