Impactul denunțării acordului nuclear
Președintele rus Vladimir Putin a promulgat luni o lege care denunță acordul interguvernamental cu Statele Unite pentru gestionarea și eliminarea surplusului de plutoniu pentru uz militar, relatează agenția EFE, preluată de Agerpres.
Pe lângă acordul în sine, care prevede eliminarea de către fiecare parte a 34 de tone de plutoniu utilizabil în scop militar și declarat excedentar pentru programe militare, partea rusă a denunțat de asemenea toate protocoalele anexă, ce reglementează finanțarea și răspunderea civilă pentru daune.
Legea a fost aprobată în ultimele săptămâni de ambele camere ale parlamentului rus: Duma (Camera Deputaților) și Senatul.
Viceministrul de externe rus Serghei Riabkov a declarat la începutul acestei luni că Moscova „examinează încheierea procesului de cooperare cu americanii în cadrul acestui acord, inclusiv din punct de vedere formal”.
Acordul, încheiat în 2000 și ratificat în 2011, era deja suspendat de ambele părți, de cea rusă printr-un decret al președintelui Vladimir Putin și de cea americană în urma aplicării unei legi federale ce impunea o astfel de măsură în urma sancțiunilor aplicate Rusiei după invazia în Ucraina.
Partea rusă afirmă că suspendarea s-a datorat și intenției SUA de a modifica procedura de eliminare a plutoniului fără consimțământul Rusiei.
Kremlinul a semnalat că va repune în aplicare acordul după ce SUA vor îndeplini solicitările formulate de Rusia în legătură cu războiul din Ucraina, între care ridicarea sancțiunilor și compensarea prejudiciilor suferite de Rusia, precum și reducerea infrastructurii militare în țările care au aderat la NATO după 1 septembrie 2000.
Putin a oferit Statelor Unite o prelungire de un an a START III, ultimul tratat de dezarmare nucleară dintre cele două puteri nucleare, după expirarea acestuia în februarie 2026.
Decizia de a denunța acordul de gestionare și reprocesare a plutoniului a fost semnată de Putin la scurt timp după promulgarea legii menționate anterior. Acest acord, încheiat între Rusia și Statele Unite în 2000, avea ca scop limitarea producției de arme nucleare prin reprocesarea a 34 de tone de plutoniu din armamentul din perioada Războiului Rece în combustibil pentru centralele nucleare.
Acordul, modificat în 2010, fusese deja suspendat unilateral de Moscova în 2016, în contextul deteriorării relațiilor cu Washingtonul, pe vremea administrației Barack Obama.
Legea semnată acum, aprobată anterior de Parlamentul rus, constituie o denunțare formală a înțelegerii, considerată de Kremlin „depășită”.
SUA estimaseră la momentul semnării că acordul ar fi eliminat material suficient pentru fabricarea a aproximativ 17.000 de arme nucleare.
Decizia vine pe fondul tensiunilor tot mai mari dintre Rusia și Occident, alimentate de invazia Ucrainei și de amenințările nucleare lansate de Moscova.
În 2024, Putin a semnat un decret care reduce pragul pentru folosirea armelor nucleare, iar duminică a anunțat testarea cu succes a noii rachete de croazieră Burevestnik, cu propulsie nucleară.
Între timp, negocierile de pace dintre Moscova și Kiev rămân blocate, în ciuda încercărilor de mediere ale președintelui american Donald Trump.
O întâlnire planificată între Trump și Putin la Budapesta a fost amânată pe termen nelimitat, liderul american declarând că nu dorește „discuții de dragul discuțiilor”.