Nicușor Dan și perspectivele educației românești
Președintele Nicușor Dan a afirmat vineri că nu se vor închide licee cu predare în limba română din Ucraina, așa cum prevede legea ucraineană privind reorganizarea sistemului de învățământ.
"Este o lege prevăzută a intra în vigoare în 2027 și vă asigur că în ceea ce privește liceele românești până în septembrie 2027 acasă prevedere nu li se va aplica", a spus Nicușor Dan, răspunzând la întrebarea unui ziarist.
Potrivit sursei citate, Consiliul Regional Cernăuţi a aprobat noua reţea de licee din regiune, care prevede doar patru licee cu predare în română şi nouă mixte.
Cele patru licee cu predare în limba română vor funcţiona în oraşul Cernăuţi, precum şi în comunele Hliboca, Ostriţa şi Herţa. Această reformă educaţională a stârnit îngrijorare în comunitatea românească din regiunea Cernăuţi.
„Acum sunt 32 de licee, 12 sunt mixte, cu două limbi, iar din cele 20 de licee româneşti vor rămâne patru. Vor fi copii care nu vor avea ce să facă şi dacă doresc numaidecât să îşi facă studiile, să meargă la facultate, atunci vor fi nevoiţi să înveţe în altă parte, în licee ucrainene. Copiii nu prea au de ales. Sau te duci în altă parte, sau nu mai înveţi. (…) Este o situaţie foarte grea. Trebuie neapărat ca cineva să ia măsuri”, a afirmat Bojescu, care susţine că liderii comunităţii româneşti au cerut ca în fiecare comună românească să rămână câte un liceu.
Decizia Consiliului Regional Cernăuţi de închidere a numeroase licee româneşti are loc în pofida opoziţiei comunităţii de români, care atrage atenţia asupra încălcării dreptului de învăţare în limba maternă pentru etnicii români.
„Această reformă va duce pe viitor şi la dispariţia gimnaziilor, deoarece în unele dintre localităţi liceele vor fi cu predare în ucraineană şi atunci părinţii nu îşi vor mai da copii la gimnazii în română, ci la cele ucrainene, ca să le fie mai uşor în continuarea studiilor. Mai mult decât în acele licee mixte, cum ar fi cele din Mahala, predarea se va face în ucraineană, iar româna va fi predată doar la disciplinele Limba română şi Literatura română şi universală. Există şi riscul de dispariţie a limbii atunci când dispare şcoala în limba maternă. Aici este o încălcare a Constituţiei Ucrainei şi drepturilor omului, care garantează tuturor cetăţenilor învăţarea în limba maternă”, afirmă Neculai Costaş, profesor de limbă şi literatură română la o şcoală gimnazială din Cernăuţi.
Noul act normativ va determina închiderea unor licee din sate istorice româneşti precum Mahala, Tărăşeni, Noua Suliţă, Hliboca, Crasna, Pătrăuţi, Storojineţ sau Mămăliga. De asemenea, nu va exista niciun liceu cu predare în limba română în satele de pe Valea Siretului.
Una dintre cele mai citite știri din presa românească din acest weekend a fost cea referitoare la închiderea unor licee românești din Ucraina, fapt ce a generat reacții ferme de condamnare din partea președintelui Nicușor Dan și a MAE. Pentru a afla mai multe detalii despre acest subiect am stat de vorbă cu Minu Pavalachi, Inspectorul general școlar din Herța, o localitate ucraineană în care populația este majoritar română. „Ar fi trebui să existe licee cu 30 de copii, cum n-am auzit să existe nici măcar în România”, spune inspectorul școlar într-un interviu, care poate fi citit integral doar în ediția de marți, 28 octombrie, a newsletter-ului „Rațiunea înapoi!”. Pentru a o primi pe mail trebuie să vă abonați.
„Problema demografică este una critică în toată Ucraina, nu doar în comunitățile românești”, explică Minu Pavalachi, Inspectorul general școlar din Herța, o localitate aflată aproape de granița cu România. În Herța, din cei 2.100 de elevi, doar 280 învață în școli ucrainene, marea majoritate fiind înscriși în cele 11 instituții de învățământ cu predare în limba română.
Discuția cu Minu Pavalachi a fost purtată în contextul în care Ministerul de Externe de la București și președintele Nicușor Dan au reacționat sâmbătă la protestul unor lideri ai comunității românești din Ucraina care au afirmat că noua lege a educației din această țară, care va intra în vigoare în 2027, prevede că din cele 20 de licee românești vor rămâne doar patru.
Din câte explică însă inspectorul general, problema pleacă de la haosul în care se află sistemul de învățământ din Ucraina, moștenit de pe vremea URSS. Practic, spune Minu Pavalachi, ceea ce se cheamă acum „licee” sunt de fapt niște școli cu predare pentru clasele 1-11, așa cum prevedea sistemul sovietic. Noua lege a educației din Ucraina stabilește un nou sistem, similar celui european, cu învățământ primar (clasele 1-4), gimnazial (5-9) și liceal (10-12), dar stabilește și faptul că viitoarele licee vor trebui să aibă cel puțin 96 de elevi.
Ori în foarte multe localități românești din regiunea Cernăuți, Ucraina, nu mai există atât de mulți copii. Cum la fel se întâmplă și în multe alte localități ucrainene, spune Minu Pavalachi. „Atunci a existat propunerea să se unească două-trei comune pentru a face un liceu. Dar fie nu au avut suficienți elevi nici așa, fie nu s-au înțeles primarii între ei”, mai explică inspectorul general școlar din Herța.
L-am întrebat pe Minu Pavalachi dacă s-ar putea face totuși o excepție pentru comunitățile de români, având în vedere și protestele autorităților de la București.
Acesta spune că a existat o întâlnire cu directori de școli și reprezentanți ai comunității românești la Consulatul românesc de la Cernăuți, unde s-a făcut propunerea, ce urmează să fie înaintată la Kiev, ca pentru români să se facă câte un liceu românesc în fiecare comună, indiferent de numărul copiilor.
„Sincer vă spun, e absurd. Nu am auzit nicăieri, nici în România să existe un liceu cu 30 de copii. Nu are sens”, spune inspectorul școlar, care nu crede că autoritățile de la Kiev vor răspunde pozitiv la solicitare, în condițiile în care în alte regiuni ale țării „se închid școli la câteva luni pentru că nu mai sunt suficienți elevi”.
Pentru a citi interviul integral cu Inspectorul general școlar din Herța trebuie să vă abonați la newsletterul „Rațiunea, înapoi!”