Anchete interne și rețele de mercenariat
Blocat serviciile reprezintă subiectul principal al acestui articol. Numărul mare de cadre ale Ministerului Afacerilor Interne (MAI) și Ministerului Apărării Naționale (MApN) care au plecat în străinătate să lupte ca mercenari a generat declanșarea unor anchete interne susținute cu probe obținute inclusiv de ofițerii Direcției Generale de Protecție Internă și Direcției de Informații a Apărării. Cei mai mulți dintre cei vizați s-ar fi aflat pe ștatele de plată ale mercenarului Horațiu Potra.
În februarie 2024, vestea morții în Congo a polițistului bucureștean Vasile Badea a dezvăluit o afacere cu mercenari români care se derula cu discreție și care era acceptată tacit de conducerile MAI și MApN. La momentul respectiv, Potra și-a asumat public toate costurile pentru repatrierea trupului neînsuflețit, însă implicarea cadrelor active ale MAI și MApN în acțiuni de mercenariat devenise publică.
Procurorii susțin că gruparea lui Potra ar fi încercat să se infiltreze în protestele izbucnite după anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, cu scopul de a genera haos și de a deturna „caracterul pașnic al manifestațiilor”. În timp ce reprezentanții Ministerului Justiției încearcă să-i convingă pe omologii din Emiratele Arabe Unite să-l extrădeze pe Potra împreună cu fiul și nepotul lui, puși sub acuzare în același dosar, serviciile secrete ale MAI și MApN au pus umărul la distrugerea afacerii sale cu mercenari.
Într-o primă fază, 300 de români au fost la un pas de moarte, în luna ianuarie a acestui an după ce au fost încercuiți de trupele M23. Aceștia au fost extrași de forțele ONU și ajutați să ajungă în Rwanda, de unde au revenit în țară pe banii angajatorului. Surse judiciare au declarat, pentru Gândul, că atât la nivelul structurilor MAI, cât și ale MApN au fost declanșate verificări legate de activitatea reală a angajaților aflați în concediul legal pentru creșterea copilului sau a celor care s-au suspendat din activitate, dar au părăsit sistemul și sunt încă angajați ai unor instituții de forță ale statului, mai ales că doar în lotul de mercenari repatriați din Rwanda erau șapte cadre active ale MApN.
Sursele citate au declarat că, cel puțin din structurile MAI existau mulți polițiști și jandarmi care făceau mercenariat în mod ilegal. Ca urmare, ar fi fost luați la verificat, cu ajutorul ofițerilor DGPI, toți polițiștii bărbați care sunt în concediu pentru creșterea copilului și, pe cale de consecință, primesc o indemnizație de 80 la sută din media veniturilor nete realizate de părinte în ultimele 12 luni consecutive din ultimii doi ani. Aceste controale au împrăștiat teamă, iar afacerea cu mercenari a lui Potra a fost pusă pe butuci, în condițiile în care, de teama procurorilor, nici polițiștii și nici militarii nu mai curajul să-și ia concediu fără plată sau pentru creșterea copilului ca să plece ca mercenari.
O operațiune comună a serviciilor de informații din structurile de ordine publică și apărare a reușit, în ultimele luni, să destructureze una dintre cele mai periculoase rețele de recrutare a mercenarilor români, coordonată de controversatul om de afaceri și fost combatant Horațiu Potra, scrie Gândul. Cazul a generat un val de anchete interne la Poliție și Armată, după ce s-a descoperit că zeci de cadre active din MAI și MApN se suspendaseră din funcție pentru a participa, contra cost, la misiuni paramilitare în Africa.
Afacerea cu mercenari a ieșit la lumină în februarie 2024, după moartea în Republica Democrată Congo a polițistului bucureștean Vasile Badea, luptător în cadrul Serviciului de Acțiuni Speciale (SAS) al Poliției Capitalei. Badea fusese recrutat de Horațiu Potra și trimis să pregătească armata congoleză în conflictul contra rebelilor M23. Moartea sa a declanșat o anchetă internă care a scos la iveală o realitate tulburătoare: polițiști, jandarmi și militari români, unii încă în activitate, erau angajați în operațiuni de mercenariat, pentru salarii de până la 5.000 de euro pe lună.
Potra, prezentat multă vreme drept un „consultant de securitate internațională”, își asumase public cheltuielile de repatriere a trupului lui Badea. În spatele imaginii oficiale se ascundea însă o rețea care funcționa după modelul companiilor private de securitate din zone de conflict, dar cu oameni proveniți din instituțiile statului român. În martie 2025, procurorii au obținut mandate de arestare preventivă în lipsă pe numele lui Horațiu Potra, al fiului și nepotului acestuia. Acuzațiile: tentativă la acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, nerespectarea regimului materiilor explozive și instigare publică.
Potrivit anchetatorilor, gruparea lui Potra ar fi încercat să se infiltreze în protestele izbucnite după anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, cu scopul de a genera haos și a compromite caracterul pașnic al manifestațiilor. În locuința lui Potra, anchetatorii au descoperit arme de asalt, peste trei milioane de dolari cash și 24 de kilograme de aur. Acesta s-ar fi refugiat în Emiratele Arabe Unite, iar autoritățile române negociază în prezent extrădarea sa, alături de alți membri ai rețelei.
Punctul de cotitură a fost atins în ianuarie 2025, când un grup de aproximativ 300 de mercenari români, majoritatea foști sau actuali angajați ai MAI și MApN, a fost încercuit în Congo de trupele rebele M23. Intervenția forțelor ONU a împiedicat un dezastru, iar grupul a fost evacuat în Rwanda, de unde a fost repatriat cu sprijinul financiar al rețelei lui Potra. Incidentul a declanșat o reacție rapidă a Direcției Generale de Protecție Internă (DGPI) și a Direcției de Informații a Apărării (DIA). Acestea au început o anchetă amplă privind cadrele active care s-au suspendat temporar din funcții sau care figurau în concedii speciale, dar în realitate participau la operațiuni paramilitare în străinătate.
Surse din structurile de forță au confirmat pentru Gândul că verificările vizează polițiști și jandarmi aflați în concedii pentru creșterea copilului sau în concedii fără plată, dar care figurau în evidențe ca angajați activi. Mai multe cazuri de acest fel au fost identificate atât la MAI, cât și la MApN, inclusiv în rândul celor repatriați din Rwanda, printre care s-ar fi aflat cel puțin șapte cadre active ale Armatei Române. Controlul declanșat de DGPI a dus la suspendarea concediilor suspecte și la verificarea veniturilor obținute din străinătate. De teamă să nu fie acuzați de activități ilegale, tot mai mulți polițiști și militari au renunțat la ideea de a pleca ca „instructori militari” sub acoperirea unor contracte de securitate privată.
Potrivit unor surse apropiate anchetei, serviciile secrete au interceptat mai multe tentative recente de recrutare, unele vizând foști luptători din trupele speciale sau jandarmi cu experiență în teatrele de operații. Printr-o colaborare între DGPI, DIA și structurile de contrainformații, mesajele și transferurile financiare dintre agenții de recrutare și candidați au fost monitorizate și blocate. Astfel, Horațiu Potra a fost practic izolat de sursele sale de personal din România, iar rețeaua sa, care funcționa pe modelul unei armate private internaționale, a fost pusă pe butuci. „De teama procurorilor și a anchetelor interne, niciun cadru activ nu mai îndrăznește să-și ia concediu fără plată pentru a pleca la luptă”, a declarat o sursă din structurile de ordine publică.
Cazul Horațiu Potra rămâne, până în prezent, cea mai amplă operațiune de contracarare a mercenarilor români din ultimii 20 de ani.