Controverse privind împrumutul UE pentru Ucraina
Belgian prime reprezintă subiectul principal al acestui articol. Împrumutul de 140 de miliarde de euro acordat Ucrainei de Uniunea Europeană rămâne în continuare incert ― şi se pare că va rămâne aşa cel puţin încă două luni ― după ce liderul celei de-a opta ţări ca mărime din blocul comunitar, Belgia, s-a opus categoric utilizării activelor ruseşti confiscate pentru a-l finanţa, relatează publicația Politico, citată de News.ro.
Belgia ― unul dintre cele şase state membre fondatoare ale UE şi renumită pentru dragostea sa faţă de arta compromisului european clasic ― a reuşit să dilueze masiv concluziile summitului de la Bruxelles. Rezultatul nu face altceva decât să amâne decizia privind continuarea planului până la următoarea reuniune a liderilor. Şi reînnoieşte îngrijorările cu privire la angajamentul blocului faţă de Ucraina, notează POLITICO.
Prim-ministrul în cauză, Bart De Wever, este un naţionalist flamand de dreapta care se află sub presiune în ţara sa din cauza planului UE, deoarece susţine că operaţiunea comportă riscuri financiare şi juridice enorme pentru Belgia, unde se află majoritatea activelor ruseşti. Liderii UE spun că îi înţeleg îngrijorările, dar nu au găsit o modalitate de a-l linişti.
„Îmi lasă un gust un pic amar să văd că suntem acuzaţi acum că suntem ţara care nu vrea să coopereze”, a declarat De Wever reporterilor. El consideră „complet nebunească” perspectiva ca belgienii să ajungă eventual să plătească pentru împrumutul dat Ucrainei din activele ruseşti.
Atitudinea ambiguă a lui Donald Trump faţă de modul de abordare a invaziei ruse în Ucraina, în ciuda sancţiunilor impuse săptămâna aceasta celor două mari companii petroliere ruseşti, a pus pe umerii Europei responsabilitatea de a-şi consolida sprijinul. În timp ce guvernele europene şi Banca Centrală Europeană au considerat mult timp că utilizarea activelor ruseşti pentru a înarma şi reconstrui Ucraina este de neconceput, din cauza temerilor că ar încălca dreptul internaţional, aceasta a devenit o perspectivă reală în ultimele luni, pe măsură ce războiul s-a prelungit.
UN COMPROMIS „ECHILIBRAT”
Joi, UE spera să acorde Comisiei Europene un mandat ferm pentru a elabora o propunere juridică care să reglementeaze împrumutul încă de săptămâna viitoare. Dar de Wever s-a asigurat că acest lucru nu se întâmplă.
După o zi întreagă de negocieri frenetice, discuţiile s-au întrerupt la un moment dat fără a se ajunge la un acord, iar liderii s-au întors mai târziu în cursul serii, după ce consilierii lor au lucrat la un text de compromis. De Wever a permis ca declaraţia finală a summitului să menţioneze că executivul european are mână liberă să exploreze în continuare ideea confiscării activelor. Dar nu a fost tocmai ceea ce visa Kievul.
Este „un text suficient de echilibrat pentru a permite interpretări care să răspundă tuturor nevoilor şi sensibilităţilor, astfel încât fiecare să poată da o anumită interpretare care să fie bună pentru sine”, a comentat un diplomat al UE informat cu privire la discuţii, care a vorbit sub condiţia anonimatului.
Puţini au putut ascunde faptul că rezultatul ridică noi întrebări cu privire la sprijinul fragil al UE pentru Ucraina, conflictul apropiindu-se de al cincilea an.
Planul privind activele „nu a fost îngropat”, a declarat preşedintele francez Emmanuel Macron reporterilor. „Am reuşit să discutăm detaliile tehnice”, a susţinut el. Nu au fost luate în considerare alte opţiuni de finanţare pentru ajutorul acordat Ucrainei, a precizat el.
Preşedinta BCE, Christine Lagarde, le-a spus la rândul său, liderilor că riscurile asociate împrumutului sunt „gestionabile”.
Cum Belgia semnalase deja că nu se simte confortabilă cu planul, diplomaţii naţionali şi ai UE au petrecut multe zile înainte de summit încercând să găsească formularea juridică potrivită pentru a-l linişti pe De Wever şi a oferi în acelaşi timp Comisiei instrucţiunile necesare pentru a merge mai departe cu această idee. Dar, în timp ce drafturile anterioare ale declaraţiei comune, chiar şi în dimineaţa summitului, solicitau în mod explicit oficialilor să prezinte o propunere juridică – un semnal clar că planul avea şanse să devină realitate –, formularea finală a liderilor se limitează la „invită Comisia să prezinte, cât mai curând posibil, opţiuni de sprijin financiar” şi amână problema până la următorul summit. Acesta este programat pentru decembrie, dar oficialii nu au exclus posibilitatea unei reuniuni mai devreme.
SĂPTĂMÂNI ÎNTREGI DE NEGOCIERI
Miza părea prea mare pentru De Wever, având în vedere că cea mai mare parte a activelor imobilizate ale Rusiei în Europa sunt deţinute de firma financiară Euroclear, înregistrată în Belgia, au explicat diplomaţii.
El le-a spus în repetate rânduri omologilor săi că operaţiunea prezintă riscuri financiare şi juridice enorme pentru Belgia.
Un indiciu al încăpăţânării lui De Wever este faptul că acesta este implicat şi acasă în discuţii nesfârşite pentru a ajunge la un acord privind bugetul care să readucă finanţele Belgiei în echilibru.
De Wever a respins un compromis de ultim moment care ar fi prevăzut un limbaj mai ferm în favoarea împrumutului, potrivit a patru oficiali ai UE.
„Am convenit asupra a „ce”, acum trebuie să lucrăm la „cum””, a declarat preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen.
Confruntaţi cu asigurările Comisiei că operaţiunea financiară prezintă un risc redus, diplomaţii belgieni au răspuns în cadrul reuniunilor interne ale UE că un avion are şanse reduse să se prăbuşească, dar dacă se întâmplă acest lucru, zeci de oameni îşi pierd viaţa, potrivit a doi diplomaţi care au cunoştinţă despre discuţii.
În ultimele săptămâni, oficialii belgieni au solicitat în repetate rânduri Comisiei să evalueze aspectele cele mai sensibile ale împrumutului, în cadrul discuţiilor bilaterale, şi au fost indignaţi când oficialii UE au refuzat să facă acest lucru. „Am impresia că prietenii noştri din Comisie au subestimat complexitatea acestei construcţii financiare foarte sofisticate”, a declarat unul dintre diplomaţii UE. „Această subestimare este motivul pentru care Belgia este îngrijorată”, a punctat el.
Compromisul de ultim moment al UE permite tuturor să-şi salveze reputaţia şi îi conferă lui De Wever puterea de a spune „veto” la orice acţiuni viitoare, dacă acestea nu respectă limitele sale.
Dacă „Rusia poate solicita efectiv banii, din orice motiv, banii trebuie să fie disponibili imediat”, a declarat De Wever, adăugând că „încrederea în întregul sistem financiar al Europei” ar fi în joc. „Cine va oferi această garanţie? I-am întrebat pe colegii mei: «Voi? Statele membre?»… La această întrebare nu mi s-a răspuns cu un val de entuziasm în jurul mesei”, a dezvăluit liderul belgian.
Țările UE ar putea fi chemate să strângă zeci de miliarde de euro printr-o datorie comună, ca parte a unui „Plan B” pentru a menține Ucraina pe linia de plutire, după ce Belgia a blocat planurile de a folosi activele rusești înghețate drept colac financiar pentru Kiev, potrivit a trei diplomați europeni.
Varianta datoriei comune pentru ajutorarea Ucrainei urmează să fie inclusă într-un document pe care Comisia Europeană îl va prezenta în următoarele săptămâni capitalelor europene, alături de varianta „împrumutul pentru reparații” și o a treia opțiune: eliberarea Ucrainei, au declarat diplomații. (Doar Ungaria ar susține cea de-a treia opțiune, au precizat aceștia).
Mai mulți lideri au abordat planul comun privind datoria Ucrainei în timpul summitului Consiliului European de joia trecută, deoarece a devenit clar că Belgia nu își va retrage obiecțiile privind utilizarea activelor rusești înghețate, aflate la Euroclear, cu sediul la Bruxelles, a declarat unul dintre diplomații UE (care, la fel ca ceilalți, a vorbit sub protecția anonimatului despre discuțiile cu ușile închise).
Perspectiva ca țările UE, multe deja puternic îndatorate, să fie nevoite să se afunde și mai mult în datorii pentru a sprijini Ucraina va ridica miza deiscuțiilor. Kievul se va confrunta cu dificultăți financiare grave la sfârșitul primului trimestru din 2026 dacă nu primește o nouă infuzie de bani, iar Europa este în prezent singura opțiune credibilă.
Iminentul impas înseamnă că executivul european va trebui să lucreze contra cronometru pentru a elabora documentele privind opțiunile posibile, astfel încât liderii să poată lua o decizie finală cel târziu la summitul EUCO din 18 decembrie. Ambasadorii UE urmează să discute miercuri, la Coreper, consecințele fiascului de joia trecută.
Având în vedere riscurile creșterii unei datorii comune, doi dintre diplomați au subliniat că majoritatea, deși nu toate țările membre, consideră în continuare utilizarea activelor înghețate ale Rusiei drept opțiunea „cea mai preferată”. Ideea datoriei comune a fost probabil lansată ca o opțiune „sperietoare” pentru a presa țările să accepte mișcarea.
„Care e rostul să discutăm soluții alternative? Acesta [împrumutul pentru reparații] este singurul instrument pe care îl avem”, a spus un al patrulea diplomat. „Și ar trebui să fim sinceri în această privință.”
Diplomații au precizat că eșecul de joi s-a datorat și momentului ales. Prim-ministrul belgian Bart De Wever, care se află în mijlocul unor negocieri bugetare dificile pe plan intern, a văzut ultima propunere juridică a Comisiei pentru împrumutul de reparații abia în dimineața summitului, au declarat doi diplomați. Era greu de crezut că ar fi aprobat-o, mai ales dacă aceasta ar putea expune Belgia la datorii financiare.
În 2023, Ungaria a blocat un plan de finanțare a Ucrainei, dar s-a retras în ultimul moment, permițând aprobarea unui împrumut de 50 de miliarde de euro în februarie 2024. Pe atunci, însă, UE nu era singura – SUA încă oferea ajutor financiar Ucrainei.
UE a mai fost în această situație și și-a onorat promisiunea de a sprijini Kievul. Însă de data aceasta, lipsa altor susținători financiari și faptul că unele țări mari ale UE (precum Franța) se confruntă acum cu probleme bugetare serioase.
„Împrumutul pentru reparații” este, de asemenea, un teritoriu complet nou pentru UE.