Retragerea forțelor PKK în Irak
Grupul militant kurd PKK a anunțat duminică retragerea luptătorilor săi din Turcia în Irak, ca parte a eforturilor de pace cu Turcia, transmite AP.
Declarația emisă în nordul Irakului de Partidul Muncitorilor din Kurdistan sau PKK a venit la câteva luni după ce un grup de luptători ai săi a început să depună armele într-o ceremonie simbolică, parte a procesului de pace.
„Pentru a preveni orice risc de ciocniri sau provocări, retragem în prezent toate forțele noastre din Turcia în zona de apărare Medya, cu aprobarea lui Abdullah Ocalan”, se arată în declarația care se referă la liderul grupului, aflat în închisoare.
PKK e considerat organizație teroristă.
Zona de apărare Medya este un termen folosit adesea de PKK pentru a descrie zonele din nordul Irakului.
Ocalan, care este încarcerat pe o insulă din apropierea Istanbulului din 1999, a îndemnat grupul său în februarie să convoace un congres și să se dizolve și să se dezarmeze în mod oficial.
În mai, PKK a anunțat că va face acest lucru.
PKK a lansat insurgența armată împotriva Turciei inițial cu scopul de a înființa un stat kurd în sud-estul țării, dar, de-a lungul timpului, obiectivul s-a transformat într-o campanie pentru autonomia și drepturile kurzilor din Turcia.
Grupul este considerat organizație teroristă de către Turcia, Statele Unite și Uniunea Europeană.
Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) a anunțat duminică că își retrage toate forțele din Turcia în nordul Irakului, îndemnând totodată Ankara să ia „fără întârziere” măsuri legale pentru a salva procesul de pace început în urmă cu un an, transmite AFP.
Turcia a salutat acest anunț, considerându-l un „rezultat concret” al eforturilor de a pune capăt unui conflict care durează de patru decenii.
„Punem în aplicare retragerea tuturor forțelor noastre din Turcia”, a anunțat PKK într-o declarație citită în cadrul unei ceremonii în nordul Irakului, potrivit unui jurnalist AFP prezent la fața locului.
Mișcarea kurdă a difuzat simultan o fotografie care, potrivit acesteia, arată 25 de combatanți, dintre care opt femei, aflați acum în nordul Irakului după ce au părăsit Turcia. Duminică dimineață nu exista nicio confirmare a numărului de combatanți implicați în această retragere, dar observatorii îl estimează la 200 sau 300.
În urma discuțiilor indirecte începute în octombrie 2024, PKK, considerată organizație teroristă de Ankara, a anunțat în mai dizolvarea sa, răspunzând unui apel în acest sens al liderului său istoric Abdullah Ocalan.
Potrivit președintelui turc Recep Tayyip Erdogan, aceste violențe au provocat 50.000 de morți, dintre care 2.000 de soldați, și au cauzat pierderi de miliarde de dolari economiei turce.
PKK afirmă că dorește acum să apere drepturile minorității kurde din Turcia pe cale democratică, așa cum a cerut Ocalan, figura tutelară a mișcării în ciuda anilor de detenție, în „apelul său la pace” din februarie.
În cadrul unei ceremonii organizate în iulie în nordul Irakului, în inima regiunii autonome Kurdistan, aproximativ treizeci de combatanți în uniformă militară și-au ars armele pentru a marca prima fază a dezarmării.
În august, o comisie parlamentară turcă însărcinată cu pregătirea unui cadru legal pentru procesul de pace și-a început lucrările, care vor trebui să decidă, printre altele, soarta lui Abdullah Ocalan, încarcerat din 1999 pe insula-închisoare Imrali, în largul Istanbulului, și eventualele garanții de securitate pentru combatanții săi.
În cadrul ceremoniei de duminică, PKK a a făcut apel la Turcia să ia măsurile legale necesare pentru continuarea procesului de pace și să permită integrarea militanților săi în viața politică.
„Măsurile legale și politice necesare procesului” și legile „necesare participării la viața politică democratică trebuie puse în aplicare fără întârziere”, a subliniat PKK în declarația sa.
„Vrem legi specifice acestui proces (de pace), nu doar o amnistie” pentru membrii PKK, a declarat jurnaliștilor Sabri Ok, un lider al mișcării, subliniind importanța ca aceste măsuri să garanteze „libertatea”.
Ocalan, a cărui eliberare se află în centrul cererilor PKK în acest proces cu Ankara, a primit voie în septembrie, pentru prima dată în șase ani, să se întâlnească cu avocații săi.
Potrivit analiștilor, PKK este slăbit de decenii de gherilă, iar populația kurdă, care reprezintă, potrivit estimărilor, 20% din populația acestei țări de 86 de milioane de locuitori, este epuizată de un conflict îndelungat, ceea ce a favorizat aceste negocieri indirecte de pace.
Partidul pro-kurd DEM, a treia forță din Parlamentul turc, a jucat un rol cheie în acest proces, servind în special ca intermediar între Ankara și PKK.
Potrivit mass-media turce, o delegație a DEM urmează să se întâlnească din nou cu președintele Erdogan în zilele următoare, înainte de a se deplasa pe insula-închisoare Imrali pentru a discuta cu Ocalan.