Ceremonie istorică la Catedrala Națională
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, se află în vizită oficială la București pe 26 octombrie, unde participă, alături de omologul său român Nicușor Dan, la slujba de sfințire a picturii Catedralei Naționale, cea mai mare biserică ortodoxă din lume.
Conform reprezentanților Administrației Prezidențiale de la Chișinău, Maia Sandu participă la slujba de sfințire a picturii Catedralei Naționale din București, fiind invitată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Lidera de la Chișinău a ajuns în jurul orei 10:00 la lăcașul de cult.
La slujba de sfințire a picturii Catedralei Naționale sunt așteptați zece mii de pelerini și 2.500 de invitați oficiali, printre care se numără liderul de la Cotroceni, Nicușor Dan, și premierul României, Ilie Bolojan.
Slujba de sfințire a picturii în mozaic a Catedralei Naționale, oficiată de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului și de Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române, însoțiți de un sobor de 65 de ierarhi, 70 de preoți și 12 diaconi, a început duminică. De la ora 7:30 și până la ora 10:00, a fost săvârșită Slujba Sfintei Liturghii, oficiată de Episcopii vicari patriarhali Varlaam Ploieșteanu și Paisie Sinaitul, alături de Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, Timotei Prahoveanul, împreună cu un sobor extins de preoți și diaconi.
De la ora 10:15, au sosit la Catedrala Națională Preafericitul Părinte Patriarh Daniel și Patriarhul Ecumenic Bartolomeu al Constantinopolului. Peste 40.000 de credincioși sunt așteptați să participe la această ceremonie istorică, transmisă în direct de Știrile PRO TV.
În timpul Sfintei Liturghii și al slujbei de sfințire a picturii Catedralei Naționale, în interiorul edificiului au avut acces doar invitații oficiali, aproximativ 3.000, iar pe esplanada din fața Catedralei, la slujbă asistă doar grupurile organizate de pelerini din eparhiile din țară, în număr de aproximativ 9.000 de persoane, care urmăresc slujba pe ecranele special montate în proximitatea treptelor de acces.
La ceremonie iau parte președintele Nicușor Dan, alături de partenera sa Mirabela Grădinaru și cei doi copii, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, președinții Senatului și Camerei Deputaților, Mircea Abrudean și Sorin Grindeanu, premierul Ilie Bolojan, împreună cu membri ai Guvernului, foștii șefi ai statului Emil Constantinescu și Traian Băsescu, Custodele Coroanei Române, Majestatea Sa Margareta, însoțită de Alteța Sa Radu al României, președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, Nunțiul Apostolic în România și Republica Moldova, Giampiero Gloder, Arhiepiscopul Mitropolit de București, Monseniorul Aurel Percă, alături de numeroși demnitari și oficialități, precum și invitați din străinătate.
Catedrala Națională - Catedrala Mântuirii Neamului semnifică biserica ridicată în semn de recunoștință pentru eliberarea (mântuirea) neamului românesc de sub stăpânirea străină și dobândirea independenței statale. Numele de Catedrala Mântuirii Neamului a fost sugerat după ce românii au trecut prin experiența Războiului pentru independență (1877), iar apoi, după experiența Primului Război Mondial și după Unirea cea mare din 1918, acest nume fiind, de fapt, o manifestare de recunoștință sau de mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru izbăvirea neamului românesc de asuprire și înstrăinare.
Catedrala Mântuirii Neamului este o promisiune adusă românilor de către Biserica Ortodoxă și de Stat, de mai bine de 140 de ani, fiind un simbol al identității naționale. Realizarea acestui proiect reprezintă expresia fizică a Independenței de stat și a Unirii, de aceea Catedrala Mântuirii Neamului este numită și Catedrala Națională a României. Clădirea Catedralei Naționale este edificiul principal, central, al ansamblului arhitectural situat pe "Dealul Arsenalului". Construcția se desfășoară pe o lungime de 126 metri, o lățime de 67,70 metri și o înălțime de la cota zero de 127 metri.
„Întreaga construcție este îndreptată spre cer prin opt turle aurite. Turla cea mai mare, Pantocrator, reprezintă pe Iisus Hristos, Capul Bisericii, având alături patru turle mici, simbolizând cei patru Evangheliști: Matei, Marcu, Luca și Ioan. Spre vest, turla clopotniță reprezintă pe Maica Domnului, iar turlele alăturate reprezintă pe Sfinții Apostoli Andrei și Filip, care au început creștinarea poporului român (geto-daco-roman). Lungimea catedralei (120 m) este egală cu înălțimea turlei Pantocrator, deoarece Hristos cel Răstignit și îngropat este Același cu Hristos cel înviat și înălțat la cer. Această semnificație a compoziției arhitecturale poate fi considerată ca o chemare la elevație spirituală, ca prin Iisus Hristos noi să devenim părtași ai vieții și bucuriei veșnice ale Preasfintei Treimi", spune Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
În perioada 2010-2025, în Catedrala Mântuirii Neamului au fost investite aproximativ 270 de milioane de euro, cu „peste 10% din costuri” acoperite din fonduri proprii, potrivit HotNews, care citează un răspuns transmis de Biroul de Presă al Patriarhiei Române. Instituția subliniază că suma totală de 270 de milioane de euro se referă la întregul ansamblu, nu doar la clădirea catedralei, incluzând clădirile anexă și infrastructura conexă. Clădirile apostolice sunt structuri adiacente, din apropierea Catedralei Naționale, care vor oferi spații pentru activități administrative, cazarea pelerinilor, activități pastorale, culturale, sociale și medicale ale Bisericii.
Porticurile sunt arhitecturi anexe, extinse în secvențe de coloane. Inspirate de pridvoarele brâncovenești, porticurile Catedralei Naționale au un rol estetic și totodată practic, definind spațiul esplanadei. Accesul principal se realizează dinspre cele două porticuri (de nord-vest și sud-vest) prin intermediul unui pridvor cu arcade, care marchează intrarea în catedrală. Pe laturile de nord și sud ale piațetei, porticurile delimitează zona altarului de vară, creând un cadru adecvat pentru desfășurarea slujbelor în aer liber. În fața catedralei se întinde o esplanadă (piațetă) concepută pentru a facilita participarea la slujbe. Acest spațiu deschis, cu o suprafață de 11.600 m2, nu doar că pune în valoare monumentalitatea bisericii, dar are și capacitatea de a găzdui 23.200 de persoane în timpul evenimentelor liturgice exterioare.
Sub esplanadă se află un spațiu subteran extins, de dimensiuni mai mari decât amprenta la sol a catedralei, denumit simbolic "Peștera citadină Sfântul Apostol Andrei", cu un volum total de 87.505,67 m3 și o capacitate de 6.900 persoane, destinat activităților culturale, catehetice, sociale și organizării unui muzeu. Silueta Catedralei este definită de cele opt turle ale sale, care îmbină elemente arhitecturale din diverse regiuni ale României, precum turnurile zvelte transilvănene, cu monumentalitatea specifică unor catedrale occidentale. Ansamblul central este format dintr-o turlă principală și patru turle secundare, iar la vest, încă trei turle mari. Turla principală (Pantocratorul) atinge o înălțime de 120 de metri până la baza crucii. La interior, cupola acestei turle adăpostește o icoană a lui Hristos Pantocrator (Atotțiitorul), realizată în mozaic. Această reprezentare iconografică monumentală are un diametru de 12 metri și o suprafață de peste 150 de metri pătrați. Crucea de pe turla principală are 7 metri înălțime și o greutate de 7 tone. Turla-clopotniță, situată pe latura vestică, deasupra exonartexului, adăpostește cele șase clopote ale catedralei, turnate la Innsbruck de către renumita firmă Grassmayr. Acestea au o greutate totală de 33 de tone și sunt amplasate la o înălțime de 60 de metri, iar clopotul principal, cu balans liber, cântărește 25 tone. Catedrala Națională (Catedrala Mântuirii Neamului) este amplasată pe un teren situat pe Dealul Arsenalului, la intersecția dintre strada Calea 13 Septembrie și strada Izvor. Terenul cu o suprafață de 110.000 mp are o formă aproximativ dreptunghiulară, cu latura lungă pe direcția est-vest paralelă cu strada Calea 13 Septembrie.
Amplasamentul final, pe Dealul Arsenalului, în spatele Palatului Parlamentului, a fost recomandat de municipalitate după ce alte trei locații au fost propuse, în etape diferite (Piața Unirii - 1999, Piața Alba-Iulia - 2001 și Parcul Carol - 2004). Din lipsă de alternativă, Patriarhia Română a acceptat, totuși, în anul 2005, acest amplasament, deși el oferă Catedralei o vizibilitate redusă, din cauza imensității clădirii Parlamentului, deoarece a considerat acceptarea locației ca pe o reparație morală sau "o lumină de Înviere" pentru cele cinci biserici "răstignite", dintre care trei (Alba Postăvari, Spirea Veche și Izvorul Tămăduirii) au fost demolate, iar două (Schitul Maicilor și Mihai Vodă) au fost translate pentru a se construi pe locul lor Casa Poporului. Amplasamentul este situat pe un deal, conform tradiției creștine de-a construi lăcașuri de cult pe coline, spre a chema pe oameni la elevație spirituală sau la urcuș interior pentru a întâlni pe Dumnezeu Creatorul și Mântuitorul lumii (Pantocratorul); Orientarea est-vest a terenului de amplasament permite situarea Catedralei cu Altarul spre răsărit (est) conform cerințelor liturgice tradiționale; Prezența în zonă a unor instituții importante precum Parlamentul României, Ministerul Apărării Naționale și Academia Română (Institute de cercetare) cheamă la dialog și cooperare multiplă pentru binele societății românești. În acest sens, hramurile Catedralei, Înălțarea Domnului care este și Ziua eroilor români, precum și Sfântul Andrei, Apostolul românilor și Ocrotitorul României, au semnificații multiple.
Prin urmare, Catedrala nouă, amplasată pe fostul Deal al Arsenalului și în apropierea Ministerului Apărării Naționale, este prin excelență Catedrala eroilor români din toate timpurile, care s-au jertfit pentru apărarea poporului român și pentru organizarea lui într-un stat independent - România.