Ceremonia de sfințire a Catedralei Naționale
Catedrala Mântuirii Neamului a fost sfințită, duminică, într-o slujbă oficiată de către Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic, și de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu un sobor de 65 de ierarhi, 70 de preoți și 12 diaconi. Mii de oameni și 2.500 de invitați oficiali, între care președintele Nicușor Dan, alături de familie, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, premierul Ilie Bolojan, președinții celor două Camere ale Parlamentului, foștii președinți Emil Constantinescu și Traian Băsescu, Principesa Margareta și Principele Radu au asistat la inaugurarea Catedralei Naționale. Începută în urmă cu 15 ani, uriașa construcție, care „bifează” mai multe recorduri, a costat peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din donații, contribuția Patriarhiei, dar și din fonduri publice. Sfântul lăcaș este un vis al mirenilor din țara noastră devenit realitate. Astăzi, românii se pot mândri cu această construcție menită să aducă unitate națională și să reamintească despre jertfa tuturor românilor care au luptat pentru patrie.
Către seară, pelerinilor li s-a permis accesul în Catedrală. ACTUALIZARE 19:08. Oamenilor care așteptau la cozi li s-a dat drumul să intre în Catedrală. Deși acest lucru era prevăzut pentru ora 20:00, pelerinilor li s-a permis accesul cu câteva minute înainte de ora 19.00. Unii dintre ei așteptau deja de 10-12 ore.
ACTUALIZARE 17:04. Deocamdată pelerinilor nu li s-a dat acces în catedrală, dar acest lucru este așteptat să se întâmple dintr-un moment în altul. La această oră, în interiorul catedralei încă se mai află invitați.
ACTUALIZARE 15:40: Un bărbat a fost prins de jandarmi în timp ce împărțea oamenilor din apropierea Catedralei Neamului mai multe materiale informative cu caracter legionar, rasist și xenofob. Bărbatul a fost dus la Poliție pentru cercetări, fiind sesizate organele de urmărire penală.
ACTUALIZARE 15:30: Fiul cel mic al președintelui Nicușor Dan a fost protagonistul mai multor momente haioase la ceremonia de sfințire a Catedralei Naționale.
ACTUALIZARE 15:15: Mai mulți susținători ai fostului candidat la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu, i-au huiduit pe Ilie Bolojan, Marcel Ciolacu, Oana Țoiu și Victor Ponta la ieșirea acestora din Catedrala Mântuirii Neamului. Aceștia au strigat numele lui Georgescu și au fost liniștiți rapid de către forțele de intervenție prezente în zonă.
ACTUALIZARE 12:40: Accesul credincioșilor pentru închinarea în Sfântul Altar se va face în mod organizat, începând mai întâi cu invitații oficiali din interiorul Catedralei și continuând cu grupurile organizate din eparhii care au asistat la slujbă în spațiul piațetei (esplanadei) Catedralei.
ACTUALIZARE 12:24: Slujba de Sfințire a Catedralei Naționale s-a încheiat. Patriarhul Daniel a mulțumit Guvernelor României din perioada 2010-2025 pentru sprijinul acordat.
ACTUALIZARE 12:10: După sfințirea picturilor în tehnica mozaicului din Catedrala Națională, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I a remarcat, în cuvântul său, că pictura din acest „preafrumos lăcaș de cult, în mod deosebit, coboară în chip tainic și adevărat cerul pe pământ”.
ACTUALIZARE 10:30: A început slujba de Sfințire a picturii Catedralei Naționale, oficiată de către Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic, și de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Aceasta va dura până la ora 12:30.
ACTUALIZARE 10:15: Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic și Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române au intrat în Catedrală, unde urmează să înceapă slujba de sfințire. Cei doi au fost întâmpinați de sobor.
ACTUALIZARE 10:00: Președintele Nicușor Dan a ajuns la Catedrala Națională. Șeful statului a venit împreună cu partenera sa de viață Mirabela Grădinaru și cu cei doi copii Aheea și Antim.
ACTUALIZARE 09:50: La Catedrala Națională au ajuns și președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, fostul premier Marcel Ciolacu și secretarul general al PSD, Paul Stănescu.
ACTUALIZARE 09:33: Premierul Ilie Bolojan a sosit la slujba de la Catedrala Națională.
ACTUALIZARE 09:25: Au ajuns la Catedrala Națională foștii președinți Traian Băsescu și Emil Constantinescu.
ACTUALIZARE 09:00: Mii de oameni au ajuns la Catedrala Națională, unde are loc sfințirea picturii. Oamenii privesc slujba pe ecranele montate special și se roagă.
ACTUALIZARE 07:48 Restricții de trafic și măsuri de securitate extraordinare, în ziua în care va fi sfințită Catedrala Națională. Sute de polițiști și jandarmi vor fi prezenți în punctele cheie pentru a îndruma participanții și pentru a dirija traficul. Pe bulevardele mari ale Capitalei, circulația mașinilor va fi blocată complet până seara târziu.
ACTUALIZARE 07:17 După oficierea Sfintei Liturghii de către un sobor compus din trei ierarhi din Capitală, 67 de preoți delegați de eparhiile din Patriarhia Română și 12 diaconi, care va avea lor între orele 7.30 - 10.00, va urma Slujba de Sfințire a picturii Catedralei Naționale, oficiată, începând cu ora 10:30, de către Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic, și de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
Setările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această secțiune. Poți actualiza setările modulelor cookie direct din browser sau de aici – e nevoie să accepti cookie-urile social media.
După încheierea Sfintei Liturghii (ora 10:00) și a slujbei de Sfințire a picturii Catedralei Naționale (ora 12:30), accesul credincioșilor pentru închinarea în Sfântul Altar se va face în mod organizat, începând mai întâi cu invitații oficiali din interiorul Catedralei și continuând cu grupurile organizate din eparhii care au asistat la slujbă în spațiul piațetei (esplanadei) Catedralei. Credincioșii care se vor afla în exteriorul gardului Catedralei Naționale vor avea acces la rândul de închinare la Sfântul Altar în cursul zilei de 26 octombrie numai după ora 20:00, când se estimează că invitații oficiali și grupurile organizate din eparhii vor încheia trecerea prin Sfântul Altar. Pelerinii trebuie să aibă la ei un act de identitate, altfel nu vor putea intra la ceremonia de sfințire. Ei vor primi un ecuson pe care sunt obligați să îl poarte pe perioada evenimentului, în caz contrar neavând acces pe esplanadă.
ACTUALIZARE 07:12 Președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan vor participa la slujba de sfințire a picturii Catedralei Naționale, a anunțat Administrația Prezidențială. De asemenea, luni, 27 octombrie, șeful statului îi va primi la Palatul Cotroceni pe Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, și pe Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Cu acest prilej va avea loc ceremonia de decorare a Sanctității Sale Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, și a Patriarhiei Române. La slujba de sfințire a picturii Catedralei Naționale vor participa și președintele Senatului, Mircea Abrudean, premierul Ilie Bolojan, alături de demnitari și oficialități. La eveniment sunt așteptați zece mii de pelerini și 2.500 de invitați oficiali, între care președintele Republicii Moldova, Maia Sandu.
ȘTIREA INIȚIALĂ Bucureștiul era ultima mare capitală europeană și, implicit, ortodoxă, fără o Catedrală Națională. În această situație s-a ajuns din cauza multiplelor vicisitudini care s-au abătut asupra poporului român: crize, războaie și comunism. Mihai Eminescu a semnalat în Ziarul Timpul faptul că „Noi înșine, în marea capitală a României, a cărei capitală ar ajunge curând la un sfert de milion, nu avem o singură catedrală, o singură zidire religioasă acătării”. Articolul poetului nepereche a fost scris în 1881. Mitropolitul Pimen Georgescu a fost o altă figură extrem de importantă. Ierarhul a făcut parte din comisia de organizare a concursului internațional pentru proiectarea catedralei din București lansat în 1891. „Catedrala din București este catedrala țării, monumentul național cel mai important, căci el simbolizează în gradul cel mai înalt credința nestrămutată a poporului român în religia creștin-ortodoxă. El trebuie să fie conceput cu multă inimă și dragoste pentru credință și țară”, spunea Mitropolitul Pimen despre viitoarea catedrală. Anii au trecut, proiectul nu s-a materializat. În 1920 Regele Ferdinand a adresat Sfântului Sinod un hrisov regal prin care anunța hotărârea de a construi în București o biserică monumentală în amintirea victoriei armatelor române în războiul de reîntregire. El a făcut referire la cântarea „Cu noi este Dumnezeu” despre care a spus că trebuie să răsune în „Biserica Mântuirii, pe care suntem datori să o ridicăm în Capitala Tuturor Românilor ca semn de mulțumire pentru ajutorul Celui Preaînalt și ca simbol al unității sufletești a întregului neam și veșnică pomenire celor răposați pentru înfăptuirea României întregite”. În 1924 Ioan Slavici a publicat un articol intitulat „Catedrala Bucureștilor” în revista Arhitectura. El reamintește de practica Sfântului Ștefan cel Mare de a construi o mănăstire după fiecare victorie și spune că „românii din zilele noastre trebuie să ridice și ei o catedrală la București unde nu e nicio biserică mai încăpătoare în care mulți creștini pot să se roage împreună pentru binele obștesc”. Slavici a încheiat cu un gând profetic: „Minune prea de tot mare nu ar fi dacă trebuie să treacă fie măcar și numai o sută de ani pentru ca să se poată începe zidirea unei catedrale la București – dacă mai e să se facă un asemenea început”. Scriitorul și omul politic Octavian Goga și-a exprimat părerea despre amplasamentul catedralei într-un articol publicat în ziarul Universul din Martie 1929. Printre altele el preciza că o „catedrală nu e nicăieri un simbol de izolare, ci de dumnezeiască proteguire a sufletului mulțimii în toate alegerile lui”. După proclamarea României ca Regat, Regele Carol I înaintează Camerei Legislative un proiect de lege care prevedea construirea unei catedrale în Capitală. Astfel s-a născut Legea nr. 1750 promulgată de Regele Carol I la 5 iunie 1884 și publicată în Monitorul Oficial nr. 49 din 6 (18 iunie) 1884, în care se menționa necesitatea construirii unei catedrale ortodoxe în București. Lucrările s-au tergiversat, iar imediat după Marea Unire Mitropolitul Primat Miron Cristea, devenit Patriarh în 1925, a reluat ideea și chiar a sfințit un loc pentru catedrală, în Piața Unirii. Demersurile s-au oprit din cauza crizei economice, a celui de-Al Doilea Război Mondial și apoi din cauza instaurării regimului comunist în România. Patriarhul Teoctist a fost cel care a relansat proiectul de ridicare a unei Catedrale Naționale, în acest sens sfințind o cruce în 5 februarie 1999 ca piatră de temelie a viitoarei catedrale, în locul pe care-l sfințise anterior Patriarhul Miron Cristea. Între timp, amplasamentul a fost schimbat, fiind stabilit în 2005 pe Dealul Arsenalului, pentru cele cinci biserici „răstignite”, dintre care trei au fost demolate, iar două translate de către regimul comunist spre a construi pe locul lor Casa Poporului. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oficiat slujba de așezare a pietrei de temelie și sfințirea locului final destinat construirii Catedralei Naționale, pe terenul din Calea 13 Septembrie. Evenimentul a avut loc în 29 noiembrie 2007. Proiectul a fost asumat apoi și de stat prin legea 376 din 28 decembrie 2007: „Fondurile destinate construirii Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului vor fi asigurate de către Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române, de către Guvernul României, în limita sumelor alocate anual cu această destinație prin bugetul Ministerului Culturii și Cultelor, precum și de către autoritățile administrației publice locale”, prevede aceasta. Patriarhul Daniel a sfințit în data de 24 octombrie 2011 Paraclisul Catedralei Naționale. Paraclisul a fost dedicat Învierii Domnului că el anunță „învierea” celor cinci biserici „răstignite” odată cu ridicarea Catedralei Naționale. Cu program zilnic de rugăciune secondat de nenumărate campanii filantropice și multe alte activități, comunitatea de la paraclis este practic baza duhovnicească pe care se construiește Catedrala Mântuirii Neamului. La sfârșitul anului 2010 au început lucrările de construcție a Catedralei Mântuirii Neamului, iar în iulie 2018 a debutat deja pictarea în mozaic. Mii de credincioși din țară și de peste hotare au asistat în ziua de duminică, 25 noiembrie 2018, la momentul istoric al sfințirii Catedralei Mântuirii Neamului. Alți 60 de ierarhi și mii de clerici au fost alături de cei doi patriarhi care au oficiat slujba sfințirii. Imediat după sfințire a început un pelerinaj amplu, peste 150.000 de români au reușit să se închine în altarul catedralei în cele opt zile, cât a fost deschisă publicului. La câteva zile de la sfințire a fost sărbătorit primul hram al Catedralei Naționale, sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei. În data de 30 noiembrie 2018 au slujit în catedrală Patriarhul Ierusalimului împreună cu Patriarhul României. Alături de sărbătoarea Sfântului Andrei, lăcașul de cult mai are hramul Înălțarea Domnului – Ziua Eroilor. Catedrala este cea mai mare biserică ortodoxă din lume și cea mai înaltă construcție religioasă din România. Catedrala Națională (Catedrala Mântuirii Neamului) este amplasată pe un teren situat pe Dealul Arsenalului, la intersecția dintre strada Calea 13 Septembrie și strada Izvor. Terenul cu o suprafață de 110.000 mp are o formă aproximativ dreptunghiulară, cu latura lungă pe direcția est-vest paralelă cu strada Calea 13 Septembrie. În zona amplasamentului se află mai multe construcții monumentale care reprezintă importante instituții ale statului, respectiv Palatul Parlamentului, Academia Română (Institute de cercetare) și Ministerul Apărării Naționale, de asemenea Hotelul Marriott și o serie de blocuri de locuit desfășurate de-a lungul străzii Calea 13 Septembrie. În acest context urban, Catedrala poate fi privită ca un ax vertical sau un pol unificator pentru toate aceste clădiri situate astfel într-un ansamblu urbanistic unitar și reprezentativ. Construcția Catedralei este alcătuită din două componente principale, prima fiind partea văzută a Catedralei, formată din nivelele superioare situate peste cota ±0,00 și a doua fiind partea nevăzută, formată din nivelele inferioare situate sub cota ±0,00. Clădirea Catedralei situată peste cota +0,00 m se desfășoară pe o lungime de 126,10 de metri, o lățime de 67,70 metri și o înălțime de 120,00 metri până la baza crucii de pe turla principală. Aici se află principalele spații liturgice, dispuse succesiv, în conformitate cu cerințele liturgice ortodoxe: accesul principal pe latura de vest prin intermediul unui pridvor cu arcade, apoi exonartexul, pronaosul, naosul și altarul situat în partea de răsărit. Pe laturile de nord și sud ale naosului sunt amplasate două abside laterale, iar peste naos se înalță turla principală (Pantocratorul). Pe latura vestică, deasupra exonartexului se află amplasat spațiul rezervat corului, iar deasupra acestui spațiu se ridică turla clopotniță. La nivelele superioare ale pronaosului și naosului sunt dispuse galerii (balcoane) laterale interioare, precum și un circuit interior în jurul bazei turlei principale la cota +56,00 m și unul exterior la cota +91,00 m în jurul cupolei turlei principale – Belvedere spre a privi orașul (ca la multe alte catedrale europene). Circulația verticală se va realiza pe scări și prin 8 ascensoare (lifturi) care asigură accesul la toate nivelele inferioare și superioare ale Catedralei, mai ales pentru persoanele vârstnice sau cu dizabilități. La nivelele inferioare ale Catedralei (sub cota +0,00) sunt prevăzute: un paraclis pentru program liturgic de mănăstire în fiecare zi, Muzeul Creștinismului românesc, spații pentru consiliere pastorală a pelerinilor, magazin pentru cărți și obiecte bisericești, iar în exterior, spații pentru parcare subterană. Arhitectura Catedralei reprezintă o sinteză între tradiție si contemporaneitate, armonizând elemente arhitecturale din diferite zone ale României (ocnițe moldave, pridvoare brâncovenești și turnuri zvelte transilvane), precum și elemente de monumentalitate de la unele catedrale occidentale, ținând seama că, în zilele noastre, o mare parte a diasporei române se află în Occident, după cum se arată în descrierea de pe pagina oficială.
Finanțarea construcției a fost realizată din surse multiple.