România ar putea deveni prima țară din Europa de Est cu inimă artificială

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Președintele Nicușor Dan a anunțat un proiect inovator dezvoltat de studenții de la UMF Iași, care ar putea face din România prima țară din Europa de Est cu o inimă artificială complet implantabilă. Prototipul este în stadiu avansat de testare, iar testele preclinice pe model animal sunt planificate pentru următoarele 12 luni.

EN

Brief

Romania is on track to become the first Eastern European country to develop a fully implantable artificial heart, thanks to a project by students and researchers at the "Grigore T. Popa" University of Medicine and Pharmacy in Iași. The prototype is in advanced laboratory testing, with preclinical animal trials set to begin in the next 12 months.

România ar putea deveni prima țară din Europa de Est cu inimă artificială
Sursa foto: ziare.com

Inovație medicală de la UMF Iași

Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat recent că țara ar putea deveni prima din Europa de Est care dezvoltă o inimă artificială complet implantabilă, datorită unui proiect inovator realizat de studenți și cercetători de la Universitatea de Medicină și Farmacie "Grigore T. Popa" din Iași. "Cea mai mică inimă artificială complet implantabilă, cu aplicație atât pentru adulți, cât și pentru copii, este un proiect dezvoltat de un grup de cercetători și studenți ieșeni cu care am discutat ieri. Am fost impresionat de acest proiect cu potențial uriaș", a scris Nicușor Dan pe platforma sa de socializare.

Conform declarațiilor sale, prototipul inimii artificiale se află într-o fază avansată de testare în laborator, iar în următoarele 12 luni sunt planificate teste preclinice pe model animal. "Dacă aceste etape vor fi finalizate cu succes, România va deveni prima țară din Europa de Est capabilă să dezvolte și să valideze o tehnologie proprie de circulație mecanică asistată complet implantabilă", a adăugat președintele.

Proiectul, denumit MAVIS Artificial Heart, are ca obiectiv crearea unei soluții moderne pentru pacienții care suferă de insuficiență cardiacă avansată și care sunt pe listele de așteptare pentru transplant. Nicușor Dan a subliniat nu doar impactul medical al acestui demers, ci și importanța sa în formarea unei noi generații de specialiști în inginerie biomedicală, care pot contribui la integrarea României în ecosistemul european de cercetare avansată.

"Oportunitatea pe care o oferă aceste proiecte sunt soluțiile noi pentru pacienții cu insuficiență cardiacă avansată care se află pe listele de așteptare pentru transplant, dar și formarea unei noi generații de specialiști în inginerie biomedicală care pot adânci integrarea României în ecosistemul european de cercetare avansată. Am transmis echipei MAVIS Artificial Heart admirația și sprijinul meu deplin. Avem mare nevoie de studenți, cercetători și mentori ca ei", a conchis președintele.

Recent, echipa de la UMF Iași a câștigat "Premiul pentru cea mai avansată inimă artificială" la competiția internațională "Heart Hackaton", desfășurată în Dallas, ceea ce subliniază recunoașterea internațională a eforturilor lor. În urma acestui eveniment, echipa a reușit să stabilească conexiuni valoroase cu profesioniști și instituții de renume, esențiale pentru dezvoltarea continuă a prototipului.

Rectorul UMF Iași, prof. univ. dr. Viorel Scripcariu, a exprimat aprecierea sa față de echipa MAVIS, subliniind că aceștia întruchipează calitățile dorite în rândul studenților: inteligență, curiozitate, tenacitate și interes crescut pentru cercetare. "Îi felicit pentru acest premiu – un rezultat pe măsura efortului lor, în numele întregii comunități academice a UMF Iași", a declarat Scripcariu.

În 2024, echipa a câștigat din nou premiul, dovedind astfel continuitate în excelența lor, concurând la nivel internațional în Japonia. Proiectul lor de inimă artificială, care poate fi implantată și la nou-născuți, reprezintă un pas semnificativ în inovația medicală, fiind controlată prin intermediul telefonului mobil.

Aceste progrese in domeniul medical, dacă vor fi validate, ar putea transforma nu doar viața pacienților din România, ci și pe cea a cercetării medicale la nivel european.