Merkel's Controversial Legacy
O nouă controversă zguduie moștenirea politică a Angelei Merkel. Fostul comandant al forțelor armate lituaniene și actual reprezentant al țării la NATO, Jonas Vytautas Žukas, susține într-o carte recent publicată că, în 2014, în plin proces de anexare a Crimeei, fostul cancelar german ar fi exercitat presiuni asupra conducerii de la Kiev pentru a nu opune rezistență militară trupelor ruse.
Declarațiile, citate de publicația germană Welt, provin din perioada în care Žukas se afla la Kiev, în calitate de șef al armatei Lituaniei. El afirmă că s-a întâlnit atunci cu Oleksandr Turcinov, președinte interimar al Ucrainei, care i-ar fi spus că apelul la reținere militară a venit „personal de la Merkel”, în cadrul unei convorbiri telefonice.
Contactat pentru o reacție, biroul fostei cancelare a refuzat să comenteze „declarații punctuale”, trimițând în schimb la interviurile și memoriile politice ale Angelei Merkel, publicate în volumul „Libertate” în 2024. „Nu avem nimic de adăugat”, a transmis purtătoarea sa de cuvânt.
Potrivit Welt, imaginea Angelei Merkel în statele din Europa de Est a fost mereu controversată, iar după declanșarea invaziei ruse din februarie 2022, reputația ei s-a prăbușit complet. În Polonia și în țările baltice, fostul lider german este percepută drept una dintre politicienele europene care „au închis ochii” la expansiunea Rusiei. Deputatul polonez Paweł Jabłoński a numit-o „cea mai pro-rusă figură din istoria Uniunii Europene”, iar fostul premier Mateusz Morawiecki a mers și mai departe, afirmând că Merkel face parte din generația de politicieni germani „care au adus Europei cel mai mare rău din ultimul secol”.
În același articol, Welt notează că, odată cu războiul din Ucraina, Merkel pare să-l fi „înlocuit” pe fostul cancelar Gerhard Schröder ca cel mai impopular lider german în Europa Centrală și de Est.
Controversele nu sunt noi. Într-un interviu acordat anterior, Merkel sugerase că refuzul Poloniei și al țărilor baltice de a susține negocierile directe între Berlin, Moscova și Paris ar fi contribuit la escaladarea tensiunilor care au precedat invazia.
Declarația a provocat reacții ferme la nivel european. Șefa diplomației europene Kaja Kallas a criticat-o dur, subliniind că „Rusia este singura responsabilă pentru acest război”. Ministrul estonian de externe Margus Tsahkna a adăugat că ipotezele fostei cancelare „nu au niciun fundament”, iar președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, a reamintit că, încă dinaintea invaziei, liderii baltici au fost printre primii care au venit la Kiev pentru a discuta despre sprijin militar și umanitar.
În timp ce în Europa de Vest Merkel rămâne o figură respectată pentru politica ei pragmatică, în Est imaginea sa este astăzi asociată cu ezitările strategice care au precedat unul dintre cele mai dramatice momente din istoria continentului.
Jonas Vytautas Zukas, fostul comandant-șef al forțelor armate lituaniene, a făcut această afirmație într-o carte publicată recent. Informația a stârnit indignare în Lituania, dar nu a fost cunoscută până acum în afara țării, potrivit DW Polonia.
Zukas susține că, în timpul unei vizite la Kiev, a discutat cu Oleksandr Turcinov, fostul șef al serviciilor secrete ucrainene. Întrebat de ce ucrainenii nu au apărat clădirea parlamentului din Crimeea în 2014, Turcinov ar fi răspuns că aceasta a fost recomandarea Angelei Merkel într-o convorbire telefonică.
Biroul fostului cancelar german a refuzat să comenteze aceste afirmații, conform DW Polonia. Țările din Europa Centrală și de Est au o părere negativă despre guvernarea Angelei Merkel, nu doar din cauza unui recent interviu în presa maghiară în care a sugerat o legătură indirectă între izbucnirea războiului din Ucraina și reticența țărilor din regiune de a negocia cu Rusia.
Fostul prim-ministru leton Krišjānis Kariņš a declarat în replică că, la momentul respectiv, multe ţări nu înțelegeau Rusia, „inclusiv Germania şi fostul cancelar însuşi”. „I-am spus în mod constant că nu poţi trata cu Putin cu bună-credinţă, dar ea credea că statele baltice greşeau. Ştiam foarte bine opiniile lui Merkel, dar sunt uimit că, după tot ce s-a întâmplat în Ucraina, ea încă gândeşte astfel”, a afirmat Kariņš.
Merkel, care a condus Germania între 2005 și 2021, a afirmat că refuzul Poloniei de a sprijini Acordurile de la Minsk l-a încurajat pe Putin să invadeze Ucraina în 2022. Aceste acorduri, semnate în 2014 și 2015, vizau stabilirea unui armistițiu între Rusia, Ucraina și republicile autoproclamate Donețk și Luhansk.
Fostul cancelar a declarat: „De aceea am vrut un nou format în care să putem vorbi direct cu Putin, în calitate de Uniune Europeană”. Ea a adăugat: „Unii oameni nu au susținut acest lucru. Aceștia au fost în principal statele baltice, dar și Polonia a fost împotriva acestui lucru”.
„Acest acord era „departe de a fi perfect” și nu a fost „niciodată respectat cu adevărat”, dar a „calmat” situația deja tensionată între 2015 și 2021. Acest lucru a dus, de asemenea, la faptul că Ucraina a putut „să-și adune forțele” și „să devină o țară diferită”, s-a apărat ulterior Merkel.
Cu toate acestea, realitatea pe teren a fost diferită, cu continuarea luptelor și încălcări ale acordului de încetare a focului.
Conform unei analize din publicația germană Die Welt, criticile se concentrează pe trei aspecte principale ale politicii lui Merkel: aceste decizii ar fi permis sau cel puțin favorizat războiul lui Putin. Înainte de 2014, Germania plănuia să antreneze armata rusă, potrivit unei investigații a revistei germane „Der Spiegel”. Planurile au fost abandonate definitiv doar după anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia. Jurnaliștii germani dezvăluie și cum rușii au avut acces la „cel mai modern centru de antrenament militar din Europa”, unde se antrenează soldații NATO, citează onet.pl.
După războiul ruso-georgian din 2008, care a scos la iveală slăbiciunile armatei ruse, Vladimir Putin a inițiat un amplu proces de modernizare militară. Germania era considerată partenerul ideal pentru cooperarea în domeniul apărării, mai ales datorită experienței sale tehnologice și logistice.
Rușii au fost impresionați de centrul de antrenament din Altmark, Saxonia-Anhalt, numit de Bundeswehr „cel mai modern din Europa”. Potrivit publicației „Der Spiegel”, guvernul german a privit favorabil inițiativa Moscovei. Generalul în rezervă Josef Niebecker a declarat că exista o recomandare politică explicită de a sprijini dorințele de cooperare venite din partea Rusiei și de a le pune în practică „pe cât posibil”.
Deși fostul cancelar german și-a exprimat regretul pentru unele decizii, cum ar fi opoziția față de aderarea Ucrainei la NATO în 2008, criticii susțin că politica sa a avut consecințe pe termen lung pentru securitatea europeană.
Rămâne de văzut cum vor influența aceste dezvăluiri percepția asupra moștenirii politice a Angelei Merkel și relațiile Germaniei cu țările din Europa Centrală și de Est.