Reconstrucția blocului din Rahova
Locatarii afectați reprezintă subiectul principal al acestui articol. Primarul interimar al Capitalei a anunțat că a avut discuții cu premierul Ilie Bolojan și cu ministrul Dezvoltării, referitoare Hotărârea de Guvern pe care Executivul urmează să o adopte cu privire la modul în care vor fi reconstruite imobilele aflate în situații de avarie.
„Discuția pe care am avut-o cu ministrul Dezvoltării și cu prim-ministrul este ca în HG-ul pe care urmează să îl adopte Guvernul să existe posibilitatea ca primăriile, în acest caz Primăria Capitalei, să poată decide dacă dorește să reconstruiască imobile în situații de avarie”, a declarat primarul interimar.
După ce Guvernul va adopta HG-ul privind reconstrucția imobilelor în caz de avarie, procedură ce s-ar putea implementa la nivel național, va exista un Plan Local de Intervenție în Situații de Urgență. Prin acest plan local, Bujduveanu spune că vor exista soluții ca locatarii să rămână proprietari în noul imobil construit. „Prin Planul Local de Intervenție în Situații de Urgență vom reconstrui imobilele oamenilor, rămânând în proprietatea lor”, a mai declarat primarul.
Primarul interimar a menționat că familiile afectate beneficiază de cazare temporară la hotel și relocare în locuințe pe termen mediu și lung. În prezent sunt peste 12 familii care au avut nevoie de cazare. „Peste 12 familii sunt relocate pe termen lung și vrem cât mai repede ca toate cele 54 de familii să aibă unde să locuiască pentru următorii ani de zile”, a mai precizat primarul interimar al Capitalei.
Inițial, Ministerul Dezvoltării a propus un proiect prin care, după reconstruire, apartamentele ar fi fost date cu chirie foștilor proprietari pe viață și moștenitorilor minori pe maximum 20 de ani, cu posibilitatea de vânzare la cerere. Această propunere a provocat nemulțumirea locatarilor și a stârnit un val de reacții. Victimele exploziei din blocul din Rahova au reacționat imediat ce au aflat că vor fi chiriași în noul imobil construit și au criticat aspru inițiativa autorităților.
„Am întreaga compasiune pentru acești oameni, dar noi venim în sprijinul lor ca să putem reconstrui blocul. Aceasta este prioritatea acum, ca oamenii să-și primească înapoi apartamentele, să se poată muta, urmând să rezolvăm pe parcurs problema juridică legată de dreptul de proprietate”, a explicat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila.
Proiectul inițial prevedea finanțarea demolării blocului afectat de explozia din 17 octombrie și construirea unuia nou, care ar fi intrat în proprietatea statului. „Astăzi nu există un cadru legal pentru ca statul român, indiferent prin ce instituție sau Primăria Generală să poată finanța reconstrucția unui bloc demolat. Deci în cazul în care, conform raportului de expertiză, acest bloc ar fi demolat în întregime, nu există o finanțare națională sau locală posibilă pentru reconstrucția acestui bloc”, a mai precizat ministrul Cseke Attila.
În cazul în care blocul este demolat de stat, odată ce dispare blocul, dispare și dreptul de proprietate al locatarilor, după cum au explicat mai mulți avocați pentru Libertatea.ro. Ministerul Dezvoltării a propus două variante, care vor fi incluse în HG: „Este evident că cineva care a produs acest prejudiciu material va trebui să dea o despăgubire egală cu valoarea acelor apartamente. Și acest lucru se va întâmpla, sigur, când ancheta și procedura judiciară se finalizează”, a mai precizat ministrul.
Ministrul a recunoscut că, momentan, nu există un cadru legal pentru ca locatarii să redevină proprietari ai apartamentelor dintr-o clădire aflată în proprietatea statului. Cu toate acestea, a subliniat necesitatea de a „lucra pe partea juridică” pentru a rezolva această problemă. Ancheta continuă după explozia din Rahova, însă din primele informații scurgerea de gaze ar fi fost cauzată de un scurtcircuit la cablurile electrice.
Se împlinește o săptămână de la explozia devastatoare din Rahova și încă sunt multe întrebări fără răspuns. Primăria promite că va reconstrui blocul distrus, iar cei păgubiți vor rămâne proprietari. De cealaltă parte, Guvernul susține că, odată reconstruite din bani publici, apartamentele nu vor putea fi date la cheie locatarilor, pentru că nu există cadrul legal. Între timp, municipalitatea anunță controale în lanț în Capitală pentru a descoperi eventuale nereguli.
Încă se așteaptă răspunsul experților de la INSEMEX. Se analizează o conductă din care s-ar fi putut scurge gaz. De asemenea, se verifică robineții, sigiliul pus de Distrigaz. Ce este sigur, spun anchetatorii, este că deflagrația nu a fost provocată de materiale explozive. Până în momentul de față, oamenii nu au aflat cu siguranță ce a provocat tragedia de vinerea trecută. Principala bănuială a anchetatorilor este că acea fisură din subteran a dus la scurgerea gazului, care a ajuns inclusiv până la etajul cinci al blocului, potrivit jurnalistului Digi24 Valentin Stan.
Aerisirea clădirii era blocată, așa că acumularea s-a creat la etajul cinci al clădirii. A fost nevoie de o simplă scânteie ca să se producă deflagrația. Este principala ipoteză. Momentan nu există o certitudine în rândul anchetatorilor și este foarte posibil să nu apară prea curând, având în vedere că până în momentul de față nu a fost încheiată cercetarea la fața locului. Și astăzi sunt prezenți ofițeri criminaliști care strâng dovezi din clădire, însă este extrem de greu, pentru că nu pot să intre în bloc.
În același timp, oamenii nu au răspunsuri clare cu privire la locuința lor pentru următoarele luni, pentru următorii ani. Din partea primăriei a apărut o promisiune conform căreia municipalitatea va reconstrui clădirea după ce va fi demolată și că în aproximativ 2 ani oamenii s-ar putea întoarce în apartamente noi. Este o discuție amplă și importantă despre calitatea pe care o vor avea oamenii după ce se întorc, dacă vor fi chiriași sau proprietari.
Guvernul a anunțat că este imposibil ca aceștia să fie din nou proprietari într-o zonă în care clădirea nu mai există. Între timp, astăzi, de la ora 10:00, a început ședința unde se vor întruni consilierii generali ai Municipiului București. Este o întâlnire de urgență, întrucât oamenii care au rămas fără o locuință în urma exploziei au primit o cazare temporară de 7 zile și pentru că acest termen va expira, este nevoie de prelungirea cazării, potrivit jurnalistei Digi24 Andreea Crăciunescu. Astăzi, consilierii au pe masă un proiect care prevede cazarea pentru cel puțin 12 luni a oamenilor care au rămas fără apartamente.
Este vorba despre un protocol, un parteneriat pe care îl are Primăria Generală cu o asociație care ajută comunitățile să depășească această lipsă de locuințe accesibile și decente.